Un prim semnal este cel referitor la calendarul de desemnare a persoanei care va conduce Comisia Europeană. „Ursula von der Leyen se clatină. Ea dorea să fie un calendar pentru desemnare imediată. Mai precis, la reuniunea din iulie a plenarei (n.r. – Parlamentului European) să fie votată odată cu președinția Parlamentului European. Acum e mutată data spre toamnă”, susțin surse politice din Parlamentul European pentru Libertatea.

Marile semne de întrebare în ceea ce privește viitorul Ursulei von der Leyen sunt poziționările ambigue ale Italiei și Franței. Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, dar și Emmanuel Macron, președinte al Franței care în 2019 a fost un mare susținător al Ursulei von der Leyen, sunt reticenți față de susținerea pentru un nou mandat la șefia CE a fostului ministru al apărării din Germania.

„Macron va fi în continuare jucător”, au mai punctat surse europene pentru Libertatea, subliniind că în ciuda unui rezultat slab al formațiunii din care vine Macron, Franța va profita de faptul că e unul din statele fondatoare ale UE pentru a avea un cuvânt important de spus privind viitorul Uniunii. Iar dacă sunt doi lideri importanți anti-Ursula von der Leyen, adică Macron și Meloni, sunt șanse să fie o opoziție și din partea lui Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, în perspectiva găsirii unei variante de compromis.

Nici în propria familie politică, a popularilor, von der Leyen nu stârnește entuziasm. La Congresul PPE de la București, de la începutul lunii martie, șefa CE a fost validată drept candidată cu 400 de voturi „pentru”, iar 89 „împotrivă”, în condițiile în care numărul oficial al delegaților cu drept de vot era de 801. Practic, este sprijinită de mai puțin de jumătate dintre delegați.

Iar ca tabloul să fie complet, procurori europeni de la Parchetul European (EPPO) investighează acuzațiile de infracțiuni penale în legătură cu negocierile privind achiziția de vaccinuri anti-COVID dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, potrivit Politico.

La rândul ei, Ursula von der Leyen a ajuns șefa CE în 2019 datorită jocurilor de culise purtate de Macron, care l-a scos din cursă pe Manfred Weber, șeful PPE, candidatul de drept al popularilor europeni.

Doi italieni ca rezervă pentru CE

Pentru moment, variantele de compromis care se întrezăresc, având imagine de tehnocrați, dar cu sensibilități politice de-a lungul timpului, sunt Mario Draghi, fost premier al Italiei (februarie 2021 – octombrie 2022) și fost șef al Băncii Centrale Europene (noiembrie 2011 – octombrie 2019), dar și un alt italian, Enrico Letta, fost premier și el în perioada aprilie 2013 – februarie 2014 și fost lider al Partidului Democrat, până la începutul lui 2023.

Informația privind varianta Draghi pentru funcția de la Comisia Europeană nu e absolut nouă. În decembrie 2023, cotidianul italian „La Repubblica” cita surse diplomatice de la Paris și Bruxelles privind lobbyul pe care Emmanuel Macron îl face pe lângă Olaf Scholz privind susținerea lui Mario Draghi. Mai mult, sursa citată susținea că Draghi l-ar avea în spate și pe Joe Biden.

În schimb, atuurile lui Letta sunt faptul că are o relație foarte strânsă cu Macron, Letta a fost decanul „École des affaires internationales” (Școala de Afaceri Internaționale) din cadrul Sciences Po Paris, dar și faptul că e cel care coordonează strategia UE pentru consolidarea pieței interne. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, al cărui partid nu e nici în PPE, nici în PES, nici în Renew, poate fi un jucător redutabil în această decizie. Ea poate susține orice adversar al Ursulei von der Leyen, fără să existe presiunea familiei sale politice privind noul șef CE, iar faptul că acesta ar putea fi un italian îi va conferi o autoritate internă și internațională sporită.

Procedura de desemnare a conducerii Comisiei Europene

Totuși, până la alegerile din 9 iunie sunt multe necunoscute. De exemplu, ce rol va mai juca Renew, în condițiile în care familia politică a lui Macron va pierde zeci de locuri în noua structură, fapt inevitabil din cauza dispariției de pe scenele politice interne a unor partide sau a declinului lor, cum este cazul în Franța (Renaissance) sau România (USR, REPER). Surse politice din Parlamentul European au precizat că dacă Renew, care are 108 europarlamentari, obține un număr de eurodeputați mai mic de jumătate din cel al PPE (format în prezent din 185 de membri), familia politică a lui Macron s-ar putea să nu mai primească niciuna din funcțiile așa-zis „top jobs” (șefia CE, șefia Consiliului European, a Parlamentului European și funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă).

Mai mult, negocierea e complicată de însuși sistemul de desemnare a funcțiilor europene. Președintele Consiliului European se consultă cu Parlamentul, apoi în cadrul reuniunii șefilor de stat și de guvern din UE e propus un candidat pentru șefia Comisiei Europene.

În Consiliul European, pentru alegerea șefului Comisiei Europene, votul e dat cu majoritatea calificată. În cazul majorității calificate sunt două condiții: 55% dintre statele membre votează pentru (în practică, aceasta înseamnă 15 din 27), iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE. Italia și Franța au împreună 28% din populația UE. Așadar, dacă găsesc un aliat mai mare sau doi mai mici, ar putea bloca desemnarea.

Nu în ultimul rând, un șef al Comisiei Europene trebuie să obțină și votul majorității din Parlamentul European, acesta fiind ultimul pas.

Ce se întâmplă cu Consiliul European

În ceea ce privește Consiliul European, pe funcție sunt cu ochii social-democrații europeni, care nu se gândesc să facă un gest de bunăvoință și să o cedeze. Favoritul pentru poziție este socialistul portughez Antonio Costa, fost premier al Guvernului de la Lisabona, care anul trecut a demisionat în urma unui scandal de corupție. Costa e un politician cu trecere nu doar în rândul PPE, dar și în tabăra lui Macron. O a doua opțiune, dar cu mai mici șanse, este cea a Mettei Frederiksen, prim-ministra Danemarcei, în cazul în care discuția va fi despre promovarea mai multor femei în funcții de top la nivelul UE.

 
 

Urmărește-ne pe Google News