ANALIZĂ / Cât au pierdut românii în 10 ani de la declanșarea crizei. Face România acum aceleași greșeli?

Mai mult, după reducerile de taxe și creșterile de salarii și pensii aplicate în ultimii ani, țara noastră este pe cale de a repeta experiența din 2008, împrumutându-se masiv pentru a putea plăti lefuri.

Libertatea vă arată ce s-a întâmplat atunci și ce riscă acum țara noastră.

S-a spart bula imobiliară

După declanșarea crizei economice mondiale din 2008, bula imobiliară din țara noastră s-a spart, prețurile au scăzut cu 50-60% la locuințe și terenuri, iar românii au rămas să plătească locuințe ultra-scumpe la dobânzi extrem de mari.

Spre exemplu, dacă un apartament la periferie din București costa în 2008 chiar și 100.000 de euro, acum valoarea lui este în jur de 50.000 – 60.000 de euro.

Reamintim, în septembrie 2008, premierul de la acea vreme – Călin Popescu Tăriceanu – și fostul ministru al Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, afirmau că România va fi ocolită de criză, iar românii vor putea să cumpere apartamente ieftine în SUA.

Nu a fost deloc așa, iar în toamna anului 2008, Guvernul a cheltuit toate cele 11 miliarde de lei strânse la „pușculița” statului din privatizările efectuate în perioada 2004-2008. Este vorba de privatizarea BCR, dar și cele ale ale Petrom sau ale Distrigaz.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Împrumutul de la FMI, plătit cu taxe mai mari și salarii tăiate

Ulterior, în 2009, România lua un împrumut de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Acesta a fost plătit scump de către toți românii: bugetarii s-au trezit cu salariile reduse cu 25%, pensionarii au avut pensiile impozitate, ajutoarele sociale au fost tăiate cu 15%, iar TVA-ul a crescut de la 19% la 24%, ceea ce a determinat scumpiri pentru toată lumea.

Salariile au fost reîntregite de Guvern abia în anul 2012, dar scumpirile au rămas.

Scăderea leului și scumpirea utilităților

Mai mult, leul s-a depreciat masiv, de la 3,3 unități pentru un euro în 2007, în vârful boom-ului economic românesc, la peste 4,7 lei pentru un euro în anii cei mai negri din timpul crizei. Această scădere a dus la noi scumpiri la produsele importate, de la mâncare la mașini aduse din Vestul Europei. Scăderea leului a antrenat și creșterea ratelor la creditele în euro, la chirii sau la abonamentele de telefonie.

În fine, FMI a impus de atunci României liberalizarea totală a prețurilor la curent electric și gaze naturale, iar acest lucru a dus an de an la creșterea tarifelor pentru populație. Scumpirea gazelor a dus și ea la creșterea prețului pentru agentul termic, adică la apa caldă și căldura din marile orașe.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Am luat-o de la capăt

Acum, însă, România a luat-o de la capăt. Începând cu 2015, țara noastră a redus foarte multe taxe, a crescut salariul minim, lefurile din sistemul de stat și pensiile. Iar acest lucru pune deja presiune pe finanțele României exact cum s-a întâmplat în 2008.

Concomitent, țara noastră mai mult importă decât exportă, astfel că trăim pe datorie. Deficitul comercial, adică diferența între importuri și exporturi a crescut în primele 7 luni din acest an cu 11%, până la 7,5 miliarde de euro.

Reamintim, din 2015 s-a redus TVA de la 24% la 19%, taxa pe stâlp – în valoare de 1% din valoarea activelor – a fost anulată, iar contribuțiile sociale au fost scăzute cu 5%.

Au mai fost eliminate și taxa auto, taxa radio-tv și acciza de 20 de eurocenți pe litrul de carburanți. Aceasta din urmă a fost reintrodusă în septembrie 2017 pentru a echilibra bugetul.

Tot pentru repararea bugetului general consolidat Guvernul PSD-ALDE a introdus ”revoluția fiscală”, trecând toate contribuțiile sociale de la angajator la salariat.

Alături de acestea, legea salarizării – adoptată tot anul trecut – a dus la creșteri de 25% pentru salariile din domeniul bugetar. În plus, au existat creșteri suplimentare de 20% în Educație și de încă 25% în Sănătate.

Recomandări

Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul desecretizat | Document

În fine, mai multe categorii profesionale au început să primească pensii speciale, de la parlamentari, aleși locali și până la salariații din instituțiile de forță ale statului, precum Armata și Poliția. Pensiile speciale ale celor 150.000 de privilegiați au costat numai în 2017 o sumă de 7 miliarde de lei.

Dublarea pensiilor, un alt pericol

Dar nu se opresc aici: noua lege a pensiilor, adusă în dezbatere publică recent de Ministerul Muncii, prevede dublarea pensiilor astfel că în 2021 impactul acestei legi asupra bugetului consolidat al României să urce de la 62,5 miliarde de lei în acest an la 125,6 miliarde de lei în 2021.

Problema este că România este la limită cu încadrarea în deficitul bugetar de 3%, iar orice noi cheltuieli pot deraia finanțele țării. Din această cauză, țara noastră riscă să o ia de la zero, inclusiv cu suferințele de după criza din 2008.

Avertismente în acest sens au fost lansate atât de către analiști, cât și de către experții FMI și ai Comisiei Europene.

Mai multe despre criza economică mondială pe StiriCurate.ro.

Citește și:

Vodafone concediază 1.700 de angajați pentru a-i înlocui cu roboți. Mulți dintre ei vor fi din România (Financial Times)

Urmărește-ne pe Google News