ANCHETĂ EXCLUSIVĂ: Firmele Consiliului Local Ploieşti: patrimonii de invidiat, venituri pe minus sau comparabile cu ale unui butic

SC SGU Ploieşti, din rău, în mai rău

SC Servicii de Gospodărire Urbană SA, cunoscută tuturor drept SGU Ploieşti, a fost înfiinţată în octombrie 2010, atunci când fosta Administraţie a Domeniului Public şi Privat a devenit societate comercială având drept unic acţionar Consiliul Local Ploieşti. De atunci, pe la conducerea societăţii s-au perindat diverşi directori, care au venit şi au plecat odată cu valul politic. Ba chiar schimbările s-au făcut între alegeri: spre exemplu, fostul director Donald Constantin, cunoscut într-o anumită perioadă drept un convins social-democrat, fiind eliberat din funcţie după ce a devenit peste noapte liberal, fapt care nu a convenit majorităţii PSD-ALDE care ia deciziile în Consiliul Local Ploieşti.

SGU Ploieşti are aproximativ 650 de angajaţi şi se ocupă cu „panseluţe” generic spus, toaletarea spaţiului verde al municipiului, dar are în administrare şi cele mai mari şi mai importante parcări din oraş, precum şi serviciul de blocare şi ridicare a autovehiculelor staţionate neregulametar. Firma are sere în care produce răsadurile pe care le plantează pe spaţiile verzi şi toate cele necesare pentru a aduce bani buni la Consiliul Local. Asta doar teoretic, pentru că în realitate, deşi cifra de afaceri este considerabilă, profitul este mai mic decât al multor SRL-uri de apartament cu unul sau cel mult trei angajaţi. Iar acest profit scade de la an la an, cel mai nou bilanţ contabil publicat de firmă arătând că profitul pe anul trecut a înregistrat o scădere spectaculoasă, ajungând la nici şase la sută din cel înregistrat în 2016.

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

Concret, conform contului de profit şi pierdere, la 31 decembrie 2017, cifra de afaceri netă a SC SGU Ploieşti pe anul 2017 a fost de 22.923.360 de lei, cu aproape 900.000 de lei mai mare decât în anul precedent. Acelaşi document arată însă că profitul net al societăţii a fost de 24.217 lei la sfârşitul anului trecut, în condiţiile în care anul precedent SGU Ploieşti a avut un profit net de 433.481 de lei.

Înghesuială mare la birouri, oameni puţini pe teren

Care ar fi explicaţia pentru această scădere dramatică a profitului SC SGU în pofida creşterii cifrei de afaceri a firmei? Nu e nici pe departe vorba despre cine ştie ce investiţii pe termen lung, care să aducă profit mai încolo. Una dintre explicaţii ar putea fi numărul mare de angajaţi de la birouri. Se vorbeşte că dintre cei 650 de angajaţi, un număr impresionant lucrează la calculator, asta deşi principalul domeniu de activitate al firmei e munca de teren. Primarul oraşului, Adrian Dobre, spune că doar aproximativ jumătate dintre angajaţii firmei se ocupă efectiv de activităţi pe teren şi nici pe aceia nu-i găseşte la lucru atunci când face verificări.

„Nu poţi să prestezi servicii cu jumătate din personal, iar din acea jumătate de personal o mare parte se află fie în concedii mediale, fie de odihnă, iar noi când mergem pe teren să nu prea identificăm angajaţii SGU-ului pe teren. Este o clădire frumoasă sediul SGU-ului, dar cred că în curând se va surpa sub greutatea numărului mare de angajați care se află acolo. Luaţi-o ca pe o metaforă, ca să nu creăm panică, pentru că acea clădire a fost reabilitată şi consider că din punctul de vedere al infrastructurii rezistă, dar din punctul de vedere al bugetului societăţii nu mai rezistă”, a declarat primarul municipiului Ploieşti, Adrian Dobre, pentru Libertatea.

Recomandări

Live Text – Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul 2. Sute de oameni la coadă, la o secție de votare din București

O altă explicaţie, spun cei din interiorul SGU, ar fi faptul că, foarte ocupaţi cu munca de birou, decidenţii din societate au cam uitat, sau nu vor să-i verifice pe cei de pe teren. Neoficial, oamenii vorbesc despre o scădere dramatică a veniturilor din serviciul de parcări. Şi, deşi parcările administrate de SGU sunt tot timpul pline, iar fiecare dintre maşinile parcate plăteşte doi pe pe ora de staţionare, există această scădere care se va regăsi, spun cei care au acces la cifrele care nu sunt încă oficial centralizate, în documentele oficiale.

Parcările sunt pline, întreb. Atunci, unde sunt banii? Interlocutorul mă priveşte, apoi se uită spre buzunar şi bate uşurel cu mâna. Evident, spune că nu are dovezi, dar asta crede.

Despre parcări vorbeşte şi primarul oraşului.

„Dacă facem o comparaţie cu alte localităţi între numărul de parcări şi veniturile obţinute raportul e total necorspunzător. Vă dau un sigur exemplu: uitaţi-vă la parcarea de la Liceul Cuza: sunt maşini parcate necorespunzător, în schimb jumătate din parcare e liberă”, spune Adrian Dobre.

Primarul spune că nu se pune problema ca autoritatea locală, beneficiarul serviciilor prestate de SGU PLoieşti, să nu-şi fi achitat facturile, precizând că de multe ori acestea sunt plătite înainte de termenul scadent.

Recomandări

Victimele inundațiilor, căutate de scafandri în cea mai mare parcare subterană din Valencia: „E un cimitir” | VIDEO

Hale şi Pieţe SA Ploieşti este o altă societate deţinută de Consiliul Local Ploieşti care are potential mult, dar realizări puţine. Societatea înfiinţată în urmă cu mai mulţi ani se poate “lăuda” cu contraperformanţe pe care niciun manager din privat nu şi le doreşte, dar care, în mod evident, nu i-au afectat prea tare pe aleşii care de-a lungul timpului s-au perindat prin Consiliul Local Ploieşti şi care au vizat membri în CA, AGA , bugete şi alte chestiuni oficiale legate de această firmă.

Pornită la drum cu un patromoniu demn de invidiat – mii de metri pătraţi de spaţii comerciale în cele mai bune zone din municipal Ploieşti – Hale şi Pieţe SA Ploieşti a avut soarta multora dintre firmele “de stat”: conducători puşi politic şi pierderi pe bandă rulantă.

Dacă în 2012 pierderea netă a exerciţiului financiar a SC Jale şi Piețe SA Ploieşti depăşea 80.000 de lei, în 2013 firma a trecut pe profit şi a continuat aşa timp de câţiva ani, raportând profituri de cîteva sute de mii de lei anual. Asta până în anul 2016, când Hale şi Piețe, care la 31 decembrie 2015 raportase un profit de peste 400.000 de lei, a reuşit să înregistreze, la 31 decembrie 2016, o pierdere netă care depăşeşte 600.000 de lei, conform datelor fiscale oficiale făcute publice de societate.

Pentru unii, SC Hale şi Pieţe SA dă semne că se redresează, anul trecut reuşind să încheie cu un profit net de puţin peste 55.000 de lei, cum spuneam, comparabil cu cel al unui SRL de apartament.

Foarte puţin, apreciază primarul Adrian Dobre, care raportează datele finanicare ale firmei la patromoniul imens de care aceasta beneficiază şi care l-ar face fericit şi multimilionar pe orice antreprenor privat.

Edilul explică faptul că cifrele companiei ar trebui să fie mult mai mari şi doar pe plus, în condiţiile în care în ultimii patru ani în patrimoniul SC Hale şi PIeţe a intrat o mega clădire din oţel şi sticlă, cumpărată de autorităţile locale de la Petrom şi închiriată Ministerului Justiţiei, în ea funcţionând în prezent Judecătoria Ploieşti şi Tribunalul Prahova, instituţii care plătesc, evident, chirie pentru a funcţiona acolo.

Şi în cazul Hale şi Pieţe, una dintre explicaţii ar fi numărul mare şi nejustificat al angajaţilor: firma are aproape 200 de salariaţi şi cea mai mare parte a bugetului său se duce pe plata acestora.

“Cea mai mare parte a cheltuielilor din buget e cu salariile: undeva în jur de 70 la sută şi de asemenea consider că numericul existent la ora actuală a Hale şi Pieţe e foarte mare”, spune primarul Adrian Dobre.

Transport Călători cu pierderi colosale

O altă societate a Consiliului Local Ploieşti este Transport Călători Express (TCE) SA, fosta Regia Autonomă de Transport Public din Ploieşti. În vreme ce patronii de firme de transport fac milioane, TCE se zbate în datorii și reuşeşte perfomanţa să scoată pe traseu numai autobuze, troleibuze şi tramvaie a căror durată de funcţionare este depăşită,  şi nu de ieri, de azi,  după cum afirmă chiar edilul oraşului Ploieşti.

TCE SA s-a făcut remarcată în ultimii ani prin numeroase proteste declanşate mai mult sau mai puţin spontan de către angajaţii firmei, care au vorbit public despre hârburile cu care se face transportul public în oraş. Societatea are de plătit sume impresionante. După ce aleşii locali au arătat o mărinimie cum numai politicienii pot dovedi când e vorba de banul public şi au votat gratuităţi pe bandă rulantă – la un moment dat, timp de mai bine de un an, aproape tot oraşul, mai exact toţi cu venituri sub 3000 de lei net au mers gratuit cu transportul în comun – societatea s-a trezit cu conturile blocate de ANAF. Ce se întâmplase? Consiliul Local a votat gratuităţi, autoritatea locală a decontat gratuităţile, dar fără TVA. Ulterior, Fiscul a cerut societăţii să plătească TVA pentru abonamentele gratuite oferite cu atâta mărinimie de politicieni şi aici s-a ajuns la un blocaj care a paralizat societatea pe termen lung.

În aceste condiţii, nu e de mirare că anul trecut, spre exemplu, societatea a raportat o pierdere de 12.163.919 lei. Da, nu e o greşesală: peste 12 milioane de lei. În 2017, valoarea pierderii nete înregistrate de firmă este dublă comparativ cu anul anterior.

Primarul Adrian Dobre nu ştie ca în ultimii 20 de ani TCE să fi primit mijloace de transport noi. Şi atunci când s-au adus, „noile” autobuze şi tramvaie din Ploieşti au fost, de fapt, vechituri la care oraşele civilizate din vestul Europei au renunţat în favoarea altora cu adevărat moderne.

„Mijloace de transport noi cumpărate la TCE cred că nu s-au mai făcut în ultimii 15 – 20 de ani, inclusiv mijloacele de transport noi aduse în TCE au fost second hand”, admite primarul.

O nepăsare demnă de cauze mai bune

Periodic, în şedinţele Cosnsiliului Local Ploieşti  se iscă adevărate scandaluri legale de cele trei societăţi comerciale. Au fost şedinţe care au durat câte opt ore, mai bine de jumătate dintre dezbateri având loc tocmai pe tema situaţiilor financiare ale uneia dintre cele trei firme. După scandaluri şi prorogări, se intră în comisiile care nu sunt publice, pentru că şedinţele acestora nu sunt anunţate şi se cade „la pace” în cel mai pur stil politicianist. Toată lumea ştie că azi sunt unii, peste patru ani vin alţii. Fiecare, cu oamenii lor. Care nu fac altceva decât să perpetueze o situaţie şi să confirme un adevăr: statul rămâne cel mai prost administrator.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Citește și: CORESPONDENȚĂ DIN GRECIA | Imagini dezolante din satul Mati, una din cele mai lovite zone de incendiu. Aici se află taverna unde au fost găsiți carbonizați 26 de oameni

Urmărește-ne pe Google News