Unii au „mirosit” momentul prielnic să profite de faptul că unele parohii au depus, în numele credincioșilor, sute de exemplare ale Formularului 230, prin care orice român poate direcționa cei 2% către o entitate non-profit. O asemenea situație este în Piatra Neamț, unde preotul Parohiei „Pogorârea Sfântului Duh” a reclamat la poliție că ar fi fost șantajat cu bani în schimbul nepublicării unor cazuri în care contribuabilii s-au trezit, fără acordul lor, că au direcționat cei 2% către respectiva unitate de cult.
Donarea a 2% din impozitul pe salarii sau pensii a stârnit un val de reacții și nemulțumiri, în același timp, în mai multe zone din țară. Mulți contribuabili s-au trezit că acea donație făcută prin Formularul 230 depus la sediile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) până pe 25 mai 2018 a ajuns la entități non-profit de care nu au auzit în viața lor. Despre asta au aflat chiar de la reprezentanții ANAF, printr-o „notificare” trimisă prin poștă, prin care sunt întrebați dacă sunt de acord ca cei 2% să meargă către o asociație cu scopuri caritabile, o fundație sau către diverse culte religioase, inclusiv biserică. În cazul în care nu trimit niciun răspuns în termen de 30 de zile de la primirea notificării, se consideră că și-ar fi dat tacit acordul ca banii să meargă la acea entitate non-profit.
Fenomenul a cărui amploare nu este cunoscută încă a fost prezentat pe Facebook de un contribuabil din Neamț care a aflat că a donat 2% unei biserici de care nu auzise până atunci și al cărui prag nu-l trecuse niciodată.
„Am primit un plic de la ANAF cu o „Notificare” ce mă inștiințează că „Parohia Pogorârea Sfântului Duh” Piatra Neamț vrea cei 2% din impozitul meu pe profit și că, dacă nu merg în 30 de zile să anulez acel formular, automat banii se vor duce în contul șmecherilor. Sun la ANAF pentru lămuriri, primesc răspuns că nu știu exact cum s-a întâmplat, dar e clar că trebuie să merg să depun notificarea cu semnătura și dată, cu mențiunea că nu doresc să le dau lor banii”, susținea Marius Gabur în postarea de pe Faceebok.
Pentru că a vrut să afle cine a semnat pentru el Formularul 230, bărbatul a mers la Finanțele Publice Neamț, de unde a plecat, după cum a relatat, mai în ceață decât se dusese.
„La ghișeu, am aflat că se știe doar că au venit 1.000 de formulare 230 de la „parohia bisericii de la gară”. Am întrebat dacă există semnătura mea pe formularul respectiv și mi se spune că nu crede că există și că de asta se trimit aceste notificări, ca să confirmăm noi sau nu”, spunea Marius Gabur.
Fără informațiile lămuritoare de la ghișeul ANAF, contribuabilul a decis să meargă, la recomandarea angajatei de acolo, la biserica ai cărei reprezentanți ceruseră cei 2% în numele său. Numai că și acolo a avut parte de o nouă surpriză.
„În biserică nu erau decât angajații, șeful (n.red – preotul) era plecat cu treabă. Nu am zăbovit și am plecat cu gândul că voi reveni la domnul părinte să cer o explicație și să-l anunț respectuos că îl reclam la poliție dacă mai pățesc așa ceva”, preciza Gabur.
„S-au făcut greșeli cu acele formulare. Nu am pus pe nimeni să semneze”
Într-o discuție cu reporterul Libertatea, parohul Bisericii „Pogorârea Duhului Sfânt” Piatra-Neamț a susținut că în unitatea sa de cult a strâns 400 de Formulare 230, care au fost depuse ulterior la Finanțe Publice.
Preotul Gheorghe Mocanu admite că la un număr atât de mare de formulare este posibil să se fi strecurat și greșeli, mai ales că nu poate verifica fiecare declarație în parte: „Eu am conștiința împăcată. Nu am semnat, nu am pus pe nimeni să semneze. S-au făcut greșeli cu acele formulare. Am doamne care au venit la mine și au spus că ele au semnat pentru Pogorârea Sfântului Duh și au primit acasă pentru alte entități. Asta nu ține de mine. Deci nu eu cer formularele alea (n.red – de la enoriași), ele sunt puse la pangar (n.red. – locul unde se vând lumânările în biserică)”.
Întrebat dacă și Marius Gabur a semnat formularul respectiv, preotul a răspuns că tocmai asta e problema, că el spune că nu a semnat, chiar dacă, susține preotul, există o semnătură.
„Eu nu am semnat. Sigur că sunt și date personale. Cine a completat acel formular și a semnat a trecut și datele personale ale omului. Nu poti intra în baze de date fără ca poliția să vadă asta. Nu e de competența mea să stabilesc. Sunt care au semnat și pentru mine, (n.red – pentru biserica Pogorârea Sfântului Duh) și au mai semnat și pentru alte zece entități. Eu nu am de unde să știu care e valid și care nu, care a semnat numai pentru mine sau și pentru altul. Eu le-am strâns, le-am centralizat și apoi au fost duse la Finanțe”, susține Gheorghe Mocanu.
Potrivit preotului, pe lângă Marius Gabur au mai existat două persoane care au reclamat că nu au donat cei 2% pentru biserica din zonă gării din Piatra Neamț, deși formularele erau completate și semnate în numele lor.
Preotul a făcut plângere împotriva unei „încrengături” care l-ar fi șantajat
Situația formularelor 230 cu probleme de la Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” este anchetată penal. Asta după ce preotul Gheorghe Mocanu a făcut plângere pentru că ar fi fost șantajat cu publicarea în presa locală a unor articole privind posibile nereguli la biserica sa.
„Situația este că celălalt (n.red – o altă persoană care ar fi reclamat că nu a semnat Formularul 230 pentru Biserica Pogorârea Duhului Sfânt) este într-un grup și lucrează cu presa și cu o parte din ANAF. Nu Gabur, celălalt! Ăla îmi spune mie: părinte, dacă vrei să te las în pace, îmi dai 400 de milioane (n.red. – 40.000 de lei). Îi dau atâta ziaristei, și pomenește numele. Ziarista m-a sunat cu o zi înainte și mi-a cerut un interviu pe tema asta. Doamnă, i-am spus, dacă apare ceva, vă dau în judecată. Nu a apărut nimic. Dar el îi dă numele și spune că atâta îi dă ziaristei, atâta le dă celorlalți și atâta îi rămâne lui. Toate astea sunt înregistrate, dar nu le putem face publice până când nu se termină ancheta făcută de Poliție. Înregistrarea asta o are Poliția, o are Mitropolia Moldovei”, susține Gheorghe Mocanu.
Parohul de la Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” Piatra Neamț vorbește chiar despre anumite „clanuri” care s-ar ocupa de completarea unui număr mare de formulare 230 pe care apoi cer bani de la biserici: „Am înțeles că sunt câteva clanuri care se ocupă cu chestii din astea. Completează pe anumite societăți, parohii, și apoi le cer bani. Deci asta mi s-a întâmplat mie. Cei de la Poliție m-au rugat să îi ajut să fac un flagrant. Îi prindea în trei secunde. Dar eu nu pot face asta, pentru că sunt în sutană, am nevoie de aprobări speciale de la Mitropolie, de la Patriarhie ca să fac chestia asta…”.
Poliția și Mitropolia Moldovei fac anchete
Reprezentanții Poliției Județene Neamț au confirmat pentru Libertatea că există o plângere penală la Poliția Roman, însă nu ne-au putut preciza ce anume vizează ancheta și câte persoane sunt cercetate în dosarul penal.
„Există o sesizare în urma căreia s-au demarat cercetările într-un dosar penal în care parte vătămată este preotul Mocanu Gheorghe. Datele din dosar sunt confidențiale”, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al Poliției Neamț, Robert Costan.
Mitropolia Moldovei face propria anchetă asupra cazului de la Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt”.
„Am discutat cu preotul Mocanu și mi-a spus că nu știe exact cum s-a întâmplat cu acel formular 230 (n.red – al lui Marius Gabur), de s-a strecurat printre celelalte. El spune că a luat formularele de la pangar, în două rânduri, dar fără a avea o implicație directă în completare, ci doar a făcut îndemnuri către enoriași să doneze cei 2% pentru biserica sa”, a declarat pentru Libertatea purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, Marian Timofte.
Acesta spune că preotul Mocanu nu a făcut nimic ieșit din comun prin acțiunea sa de a strânge fonduri pentru biserică de la enoriași prin Formularul 230: „Este o practică cvasigeneralizată ca preoții să pună formulare 230 la pangar și să îndemne enoriașii să le completeze”.
Marius Gabur a cerut iertare preotului, dar tot vrea să afle adevărul
La trei zile de la postarea inițială în care îi acuza pe cei de la biserica din Piatra Neamț că s-ar folosi de anumite practici ilegale împreună cu cei de la ANAF, Marius Gabur a publicat, tot pe Facebook, un nou mesaj prin care își cere iertare față de biserică: „(…) Preotul Mocanu nu este implicat cu nimic. Formularea folosită în postare la adresa părintelui a fost nefericită, făcută la nervi, drept pentru care, sincer, îi datorez scuze. Și ANAF a procedat conform legii. (…). În continuare doresc să aflu cine a completat și semnat formularul 230 în numele meu”.
Pe de altă parte, preotul Mocanu susține că postarea prin care Gabur își cere iertare nu valorează nimic, având în vedere diferența mare de like-uri dintre cele două postări. „Și-a cerut iertare Gabur. În urma unei înregistrări pe care eu o am, cum se lucrează. Spune foarte clar în înregistrarea pe care o am că el dă la presă la cutare… E o încrengătură. E plângere penală făcută de mine împotriva mai multor persoane”.
Întrebat dacă plângerea penală îl vizează și pe Marius Gabur, preotul a spus că nu mai poate da alte informații ca să nu afecteze ancheta în curs. „Cât e ancheta, situația e mult mai complicată (…). E un complot împotriva Bisericii. De-asta Dumnezeu s-ar putea să ne dea pe mâna musulmanilor. Pieirea ta prin tine însuți!”, crede preotul Mocanu.
Peste 220 de contribuabili din Neamț neagă opțiunea din formularul 230
Că diverse organizații non-profit vânează acel 2% o dovedesc cele 224 de răspunsuri venite de la contribuabilii nemțeni care neagă că ar fi donat bani entităților pentru care erau completate formularele 230 în numele lor și cu datele lor personale.
„După procesarea formularelor, în cazul contribuabililor a căror cerere a fost depusă în format hârtie, pe bază de borderou, precum și a celor pentru care au fost depuse mai multe formulare 230, organul fiscal a emis notificări prin care au fost înștiințați cu privire la opțiunea exercitată, de a susține respectivele entități nonprofit/unități de cult. În 30 de zile, contribuabilii aveau obligația să confirme sau să infirme, în scris, opțiunea notificată”, se arată într-un răspuns transmis la solictarea Libertatea de Administrația Finanțelor Publice Neamț.
Documentul arată că, în județul Neamț, au fost înregistrate 224 de răspunsuri scrise prin care contribuabilii au negat opțiunea notificată și că Fiscul nu virează cei 2% către entități nonprofit/unități de cult în cazul contribuabililor care nu confirmă opțiunea.
Potrivit aceluiași răspuns, dacă se constată, după efectuarea viramentelor, că a fost direcționată în mod necuvenit o astfel de sumă în contul unei anumite entități, se fac demersuri pentru recuperarea banilor „prin emiterea unei decizii potrivit art. 100 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare”.
ANAF nu poate descoperi eventualele fraude cu Formularele 230
Reprezentanții Finanțelor Publice Neamț susțin că toate formularele 230 depuse pe bază de borderou de către diverse entități non-profit au fost completate corect. Și asta în condițiile în care datele cu caracter personal, respectiv CNP, pot fi luate cu ușurință din numeroase documente care circulă zilnic prin mâinile românilor, cum ar fi, de exemplu, tichetele de masă sau voucherele de vacanță. Chiar și așa, cei de la Finanțe nu au cum să descopere eventualele fraude.
„Toate formularele 230 prelucrate în unitățile teritoriale AJFP Neamț, care au fost depuse în format hârtie, pe bază de borderou, sunt completate și semnate în mod corespunzător, având înscrise datele de identificare ale contribuabililor. În ceea ce privește identificarea unei fraude în legătură cu modalitatea completării Formularelor 230, vă aducem la cunoștință că organul fiscal nu deține pârghiile necesare identificării autenticității semnăturilor și a constatării falsului acestor înscrisuri, fiind în imposibilitatea de a constata producerea unor fraude și de a aplica sancțiuni”, susțin reprezentanții AJFP Neamț.
Datele despre Parohia din Neamț privind formularele 230, secret fiscal
Numărul real de formulare 230 depus de către Parohia Pogorârea Sfântului Duh la ANAF pe bază de borderou nu l-am putut afla de la AJFP Neamț, fiind invocat secretul fiscal. La fel, nici câți contribuabili au informat că au donat 2% strict către această biserică.
„(…) Furnizarea unor astfel de informații intră sub incidența Legii 207/2015. Personalul fiscal este obligat să păstreze secretul asupra informațiilor de care a luat cunoștință ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu”, precizează AJFP Neamț.
Potrivit acestuia, în această categorie intră, printre altele, orice fel de informații obținute din declarații ori documente prezentate de către contribuabil/ plătitor sau terți.
„(…) AJFP Neamț nu are posibilitatea de a vă oferi informațiile punctuale solicitate, acestea constituind secret fiscal în sensul Codului de procedură fiscală”, mai arată AJFP Neamț.
Citește și: VIDEO/ Ultima noapte de întuneric și prima dată când s-a aprins becul într-un cătun pierdut din Apuseni. Au așteptat o sută de ani să primească lumină
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!