17 comentarii„Bătălia cu drogurile la categoria adulți în momentul ăsta e pierdută”, afirma vara trecută ministrul de interne, Cătălin Predoiu, în contextul scandalului generat de accidentul din 2 Mai, produs de un șofer aflat sub influența substanțelor psihoactive.
La șapte luni de la acest anunț, un raport al DIICOT vine să întărească concluziile ministrului de interne. În cursul anului 2023, din cele 26.293 de cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri, 14.931 au fost cauze nou înregistrate. Cifrele din raport indică o creștere cu 30,85% a numărului dosarelor de trafic de droguri față de anul 2022.
Mai grav este că statul român este părtaș la flagelul traficului de substanțe interzise, participând involuntar prin Poșta Română la transportul terestru al narcoticelor din Europa în România.
Procurorii antimafia precizează că heroina și cocaina pătrund în țara noastră pe rutele clasice, din statele arabe, pe cale maritimă, prin portul Constanța, însă problema României o reprezintă mai degrabă drogurile noi, cunoscute în rândul consumatorilor drept „cristale”. Sunt mult mai ieftine, accesibile adolescenților și tinerilor, și produc efecte similare narcoticelor clasice.
Pe drumul dintre producătorul de droguri sintetice la consumator este poziționată Poșta Română, cărăușul cvasilegal al morții albe.
Coletele cu cristale din Olanda nu sunt verificate la vamă
Drogurile sintetice provin preponderent din Olanda și pe alocuri din Belgia. Drogurile sintetice se introduc în țară prin curieri sau sunt comandate cu ajutorul piețelor de tip criptomarket și expediate prin societăți comerciale de transport rapid sau Poșta Română, se arată în raportul de activitate al DIICOT pe anul 2023.
Poșta Română justifică că este implicată în traficul stupefiantelor din cauză că funcționează sub puterea obligativității păstrării secretului corespondenței garantat de Constituția României, ca atare, factorii poștali nu pot verifica deloc conținutul coletelor.
Poșta Română are obligația inviolabilității și păstrării secretului corespondenței conform prevederilor art. 28 din Constituția României:
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
Într-un răspuns al Poștei Române la solicitarea ziarului Libertatea se arată:
Instituția precizează că are posibilitatea tehnică să detecteze prezența unor substanțe interzise numai pentru coletele pe care le expediază în afara României pe cale aeriană, nu și pe cale terestră:
„Coletele prelucrate prin subunitățile Poștei Române, provenite din Olanda și Belgia, sunt tratate ca și trimiteri intracomunitare și nu sunt supuse controlului vamal sau de securitate aeronautică, conform legislației în vigoare.
Din datele existente la nivelul Biroului de Schimb Internațional București, rezultă că: din Belgia, coletele sosesc pe cale aeriană, fiind efectuată verificarea controlului de securitate la expediere.
Din Olanda, expedițiile sosesc pe cale terestră și conțin atât colete intracomunitare (prezentate în Olanda), cât și extracomunitare (tranzitate prin Olanda). Coletele extracomunitare sunt verificate de salariații Biroului Vamal de Interior din cadrul Direcției Generale a Vămilor și deschise de aceștia în cazul în care există suspiciuni”, se arată în răspunsul remis ziarului Libertatea de Poșta Română.
Legile care se bat cap în cap
Poșta Română se află prinsă la mijloc între două prevederi legale în baza cărora funcționează. Pe de o parte, Constituția României care obligă instituția la păstrarea secretului corespondenței și pe de alta, Legea Poștei, care interzice clar trimiterile poștale care conțin stupefiante şi substanțe psihotrope.
Singurul gest pe care îl poate face Poșta Română pentru a opri traficul de droguri este să ofere date DIICOT cu privire la expeditor și destinatar la solicitarea anchetatorilor, atunci când există suspiciuni cu privire la conținutul unui colet.
„Nu angajăm un James Bond, sunt curieri”
Cărăuși de droguri, parte a traficului transfrontalier de substanțe interzise, sunt inclusiv societățile private de transport rapid – indicate ca atare în raportul DIICOT – doar că și acestea funcționează în baza acelorași legi ca și Poșta Română. Trebuie să respecte secretul corespondenței, fără a avea posibilitatea tehnică să scaneze coletele transportate.
Nu avem un scanner, nu avem așa ceva și nicio firmă din lume nu are așa ceva. Doar cele care merg cu avionul, acolo sunt alte reguli. Dar pentru a scana 400.000 de expediții pe zi, în condițiile în care fiecare expediție poate avea 5 colete (avem o medie de 1,8 colete pe expediție), este practic imposibil.
Felix Pătrășcanu, președintele Fan Courier, într-un interviu acordat Libertatea:
Acesta a precizat că au fost situații în care autoritățile statului au propus ca șoferii societății de curierat să participe la acțiuni de flagrant organizate de poliție, doar că au refuzat. „Eu nu-i pot obliga să se implice în așa ceva și nici autoritățile. Șoferii nu sunt antrenați să identifice un colet suspect, nu angajăm un James Bond, sunt curieri”, a precizat Felix Pătrășcanu.
Totuși, a precizat președintele Fan Courier, autoritățile statului, SRI, DIICOT, DNA, solicită frecvent firmei de curierat date cu privire la expeditor sau destinatar. „Astea (solicitările n.r) le avem aproape săptămânal. Noi transportăm, nu știm ce poate fi înăuntru. Doar putem să dăm detalii despre expeditor și despre destinatar, mai mult de atât…”, a precizat Felix Pătrășcanu.
Lipsa controlului asupra conținutului coletelor transportate dintr-o țară într-alta pune în pericol inclusiv șoferii firmelor de transport, fiind chiar cazuri de risc de deces din cauza unor substanțe periculoase ascunse în pachete.
„S-a întâmplat lucrul acesta, dar nu neapărat pe droguri, ci mai mult pe expediții care sunt periculoase din punct de vedere toxicologic, chimic. Tot felul de diluanți… Chiar era să ne moară un șofer asfixiat. Se răsturnase un colet în care erau niște diluanți și au fost probleme”, susține Felix Pătrășcanu.
Transportul internațional, pe mâna șoferilor clandestini
Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT), aduce în discuția traficului terestru de droguri un alt element care nu este menționat în raportul DIICOT. Șoferii care asigură transport de colete în mod ilegal și care au găsit o portiță legală care le asigură calea liberă prin tot spațiul UE.
În momentul de față, susține Hagiu, transportul internațional din România este „pe mâna unor persoane fizice sub nicio formă înregistrate oficial la Registrul Comerțului” și care nu pot fi controlate de Inspectoratul de Stat pentru Transporturi Rutiere. Acești șoferi care lucrează în deplină clandestinitate sunt în realitate adevărații cărăuși de substanțe interzise, a precizat președintele FORT.
„Vorbim de persoane fizice din România care nu au nicio formă legală, n-au firmă, n-au întreprindere individuală care desfășoară activități ilegale de transport cu vehicule sub nouă locuri la care atașează și remorci cu care transportă colete printre care evident și astfel de substanțe interzise. Ei nu sunt verificați și nici nu sunt verificabili. Parcările din jurul Timișoarei și Aradului, parcările de pe autostradă sunt pline. Știți că vameșii nu verifică pe granițele comune cu UE sub nicio formă, dar sub nicio formă aceste vehicule cu 9 locuri, indiferent că sunt de marfă sau de persoane?”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, Augustin Hagiu.
„Spăguța” de la frontieră îi încurajează pe infractori
Președintele FORT a declarat că la începutul lunii martie 2024 a avut întâlniri cu reprezentanții MAI exact pe această temă, a transportatorilor ilegali, dar a ajuns la concluzia că este un fenomen care se dorește a fi invizibil. „Le-am arătat cum se promovează pe Facebook acești transportatori ilegali, le-am arătat poze inclusiv din parcările de la granițele de vest, ciorchine de microbuze și ei îmi spun că n-au ce să le facă”.
Hagiu acuză că o mare parte din vină o au polițiștii de frontieră care încă acționează discriminatoriu, acceptând să închidă ochii în fața eternei „șpăguțe”.
„Poliția trebuie să demonstreze că este împotriva acestui fenomen și nu-l încurajează, mă refer la tot ce este ilegal și ilicit în transporturile de marfă și pasageri. Fenomenul este sprijinit și direct, și indirect de angajați ai Ministerului de Interne, pentru că în continuare la frontieră se dă șpăguța”, a concluzionat președintele FORT.
De confuzia legislativă profită în fiecare zi traficanții de droguri noi care-și transportă marfa fără complicații, folosindu-se inclusiv de instituțiile statului. DIICOT avertizează în legătură cu creșterea alarmantă a traficului cu Fentanyl, un medicament analgezic deosebit de puternic, cu un potențial letal foarte ridicat, pentru care dependența se instalează rapid și ale cărui efecte asupra sănătății sunt dezastruoase.
La acest moment, potrivit site-ului Drog Enforcement Administration (DEA), se consideră că în SUA există o veritabilă epidemie de Fentanyl, ceea ce a dus la numeroase decese în rândul populației. Anchetatorii români au instrumentat două spețe având ca obiect traficul de Fentanyl, în ambele cazuri capturile fiind foarte mari (aproximativ 14.000 de comprimate de Fentanyl, sustrase din circuitul farmaceutic, respectiv peste 1 kg de Fentanyl pulbere).
Foto: Facebook / Compania Naţională Poşta Română
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.