Cheia anchetei din cazul celor 17 decese de la Spitalul Sf. Pantelimon. Ce e noradrenalina și cum se poate verifica dacă a fost folosită corect

Dorel Săndesc, care este unul dintre cei mai renumiți specialiști români în ATI și ocupă în acest moment funcția de manager al Spitalului Județean Timișoara, susține că în cazul deceselor de la Sfântul Pantelimon „subiectul cheie este utilizarea noradrenalinei”.

„Este o diferență majoră între utilizarea adrenalinei și noradrenalinei”, susține Săndesc. Potrivit medicului, în cazul stopului cardiorespirator, de exemplu, medicamentul de primă linie este adrenalina. În acest caz, doza este standard, fixă indiferent de vârsta pacientului, sex sau greutate.

„Noradrenalina, care se folosește tot în șoc, într-o stare gravă, are particularitatea că doza pentru un pacient, conform recomandărilor Societății Internaționale de Terapie Intensivă, pe care le folosim și noi, este foarte mare. Față de doza minimă recomandată se poate ajunge la o doză de 300 de ori mai mare. Plaja de dozaj este foarte largă”, a explicat medicul Dorel Săndesc.

Cum se administrează noradrenalina

Specialistul a explicat că doza de noradrenalină este personalizată și poate varia, la același pacient, de la o doză minimă la doza maximă, în funcție de starea pacientului și de răspunsul organismului, dar și în funcție de „posibilele, foarte serioase efecte secundare pe care le poate da (n.r. – noradrenalina)”.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

„Acest medicament care acționează pe vasele de sânge și pe inimă, practic în tot organismul, poate avea efecte secundare foarte serioase. O doză prea mare poate determina tahicardie, fibrilații, stop cardiac și deces. Poate afecta plămânul și alte organe. Singura soluție este ca ea să fie adaptată. De aceea se și dă cu aceste injectomate (n.r. – dispozitive electronice), care livrează doza adaptând-o pe minut. Ea este adaptată de multe ori în aceeași zi. Această particularitate, fără îndoială, va fi luată în calcul la evaluare”, a declarat medicul Dorel Săndesc pentru Libertatea.

Specialistul în anestezie și terapie intensivă susține că, în aceste condiții, acuzația că „s-a dat doză prea mică” devine discutabilă. „Doza potrivită ține cont de o multitudine de factori”, a explicat medicul, potrivit căruia există studii care compară utilizarea dozelor mici cu utilizarea dozelor mari.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

„Sunt studii care arată că nu există o diferență foarte mare între prognosticul celor care au primit doză mică față de cei care au primit doze mari, aceasta explicându-se că chiar dacă dând doze mari reușești să crești tensiunea, plătești cu efectele secundare. Cumva se spune că biciuiești un cal epuizat și nu vei reuși să îl ajuți. În esență, vorbim de un medicament foarte complex. Pentru a stabili o posibilă culpă medicală e nevoie de o analiză serioasă, care nu poate să nu țină cont de aceste date”, a mai explicat medicul Dorel Săndesc.

Cum sunt verificate dozele administrate pacienților

Președinte al comisiei consultative de experți ATI din cadrul Ministerului Sănătății, Dorel Săndesc susține că dozele de noradrenalină administrate pacienților de la Spitalul Sfântul Pantelimon ar trebui să poată fi verificate foarte simplu.

Aceste medicamente sunt înregistrate sub o formă sau alta. În injectomate sunt marcate foarte clar doza și variațiile de doză. În principiu, nu cred că va exista vreun obstacol pentru stabilirea protocolului terapeutic urmat de pacient.

Dorel Săndesc

Despre mortalitatea de la „Sfântul Pantelimon”, unde 17 pacienți de la ATI au murit în patru zile, Săndesc spune că „este de natură să impresioneze pe toată lumea”, dar pentru o secție ATI nu este ceva ieșit din comun.

Recomandări

Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul desecretizat | Document

„Din declarațiile pe care le-am văzut, am înțeles că mortalitatea în Spitalul Sfântul Pantelimon anul acesta se încadrează în mediile anuale din ultimii doi ani. Faptul că am avut un număr mare de decese în câteva zile nu este o situație excepțională în secțiile ATI. Este o mortalitate medie, dar variațiile sunt importante, pentru că vorbim de pacienți gravi și putem avea o perioadă cu mortalitate mai scăzută și o perioadă în care numărul de decese să fie mai mare. Numărul mare de pacienți decedați în aceste zile, mai mare decât numărul mediu de decese pe zi, nu poate reprezenta în sine un element de acuzare, dar poate fi verificat dacă este o culpă medicală sau pur și simplu este o rezultantă a evoluției acestor pacienți”, a mai declarat medicul Dorel Săndesc, pentru Libertatea.

O echipă a Corpului de Control al ministrului sănătății și un reprezentant al Colegiului Medicilor au făcut verificări vineri dimineață la Spitalul Sfântul Pantelimon din București, în urma acuzațiilor că 17 pacienți de la ATI au murit într-un interval de patru zile din cauza administrării incorecte a unei substanțe. Anunțul privind verificările a fost făcut joi de ministrul Alexandru Rafila, după ce cazul a devenit public. Ulterior, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a anunțat că procurorii au început urmărirea penală cu privire la infracţiunea de omor în urma deceselor înregistrate.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro