ComenteazăDin ultima zi a lunii mai, societatea care asigură transportul public în Timișoara are șefi noi: Sorin Supuran – director general și Nicolae Bitea – director adjunct. Este vorba despre doi liberali, unul dintre ei apropiat al primarului Nicolae Robu, în același timp și consilier județean, care (culmea – n.r.) se află în proces cu STPT, după ce a fost dat afară de fostul director Ioan Goia, din aceeași funcție, la începutul anului. Stăpânirea lui Goia s-a încheiat la începutul acestei veri, iar noua conducere s-a luat cu mâinile de cap când a văzut ce a lăsat în urmă.
Condiții inumane de lucru, investiții în ștrand și în muzeu
Unii angajați lucrează în ploaie, în frig, în hale lovite rău de trecerea timpului, în timp ce fosta conducere a preferat să investească într-un muzeu care nu poate fi folosit, pentru că nu are actele în regulă, dar și într-un așa-zis centru social cu ștrand, terenuri de minifotbal și cabinete medicale, precum și într-o viitoare casă memorială pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană, care este amenajată în fostul sediu central al societății.
„Fiecare cetățean are dreptul să vadă cum am găsit noi societatea, în 31.05.2018. Sunt condiții precare, rudimentare, tehnica putem să o asociem cu anii ‘50. Prin ‘87, în atelierele de reparații cam așa arătau lucrurile”, a explicat Sorin Supuran, noul director general al societății.
Acum, sediul central al societății se află în curtea unui depou, într-o clădire care mai are puțin și pică singură. Tot acolo se află și Compartimentul Rețelistică, adică o mână de oameni care ar trebui să se ocupe de sistemul de afișaj electronic al STPT, panourile din stații care îi informează pe călători în cât timp ajunge un mijloc de transport.
STPT are destule proprietăți, câteva depouri, câteva hale, un fost mini-hotel, dar și clădirea în care-și avea sediul central. Filmul fostului director era să o transforme în casă memorială pentru inginerul Corneliu Miklosi, așa că, spune el, a obținut actele necesare și a început să demoleze din ea. Din două etaje, unul este pus la pământ, pentru că nu era în planul din perioada interbelică.
Noua conducere spune însă că nu găsește multe documente, dar nici pe constructorul care ar trebui să se ocupe de transformarea fostului sediu central al STPT în casă memorială. În schimb, a găsit un muzeu, bine pus la punct, care anul trecut a găzduit și un mare eveniment cultural în Timișoara, dar care nu poate fi folosit, pentru că nu are aviz ISU, și nici alte avize necesare.
„Normal că fosta conducere știa cum lucrăm, toată lumea știa, am solicitat să se investească, am fost pe Take Ionescu, ne-au adus aici, a fost provizoriu, urma să ne facă birourile și apoi nu s-a mai făcut nimic. Am fost mutați aici de la începutul anului… era mai bine înainte, nu ploua, nu erau condițiile astea”, ne-a spus un angajat de la Compartimentul Rețelistică.
Fosta conducere a societății a preferat să renoveze ștrandul și să investească într-un muzeu decât să le ofere condiții de muncă decente angajaților. Pe strada Renașterii, STPT are o ditamai baza sportivă, unde a făcut un „centru social”, cu ștrand, două terenuri de minifotbal, dar și cu cabinet de medicina muncii și cabinet stomatologic și cu o școală de formare profesională.
Fosta conducere visa la blocuri pentru angajații, dar le dădea salarii mizere
Pe vremea când era regie, societatea de transport public din Timișoara a făcut și un studiu pentru a vedea dacă este oportun să le construiască blocuri angajaților, mai ales șoferilor și vatmanilor, care au preferat să plece decât să stea pe salariile mizere oferite de conducere. S-a ales praful și de studiu, pentru că bani pentru ridicarea blocurilor oricum nu erau.
Acum, STPT are sechestru pe toate bunurile mobile și imobile, dar și datorii la furnizori și greutăți serioase la plata salariilor. Anul trecut, cei peste 900 de angajați au făcut sărbătorile de iarnă fără bani, pentru că pur și simplu nu au existat sumele necesare plății salariilor. În ianuarie, salariații STPT erau hotărâți să intre în grevă.
Problemele cu fondurile au început în august 2017, când primăria nu mai avea bani pentru societate. Demn de menționat faptul că STPT se bazează pe subvențiile de la primărie pentru a supraviețui, în valoare de aproape 100 de milioane de lei pe an. Anul trecut însă, după furtuna care s-a abătut asupra Timișoarei în septembrie, primăria a început să aibă probleme cu plățile. Avea de reparat acoperișuri la școli și la spitale, așa că subvențiile către STPT, care sunt de fapt decontări pentru gratuitățile oferite pensionarilor, studenților și altor categorii sociale, nu au mai fost o prioritate.
Societatea mai are datorii în valoare de 14 milioane de lei către furnizori, dar și o datorie imensă către ANAF, stabilită în urma unui proces pentru plata TVA, în valoare totală de 73 de milioane de lei. Acum, mai sunt de dat vreo 50 de milioane, dar s-a obținut o eșalonare, așa că STPT plătește 1,23 milioane de lei lunar către ANAF. Are însă sechestru pe bunuri, inclusiv pe tramvaiele vechi, care ar putea fi vândute la fier vechi, de exemplu.
Iar angajații încă nu și-au primit salariile la timp, fiind în urmă cu o lună.
Sponsorizări către biserici și achiziții suspecte
Noua conducere a luat la puricat toate documentele și a cerut verificarea tuturor achizițiilor, după ce a găsit cumpărături suspecte și sponsorizări la fel de suspecte, diurne decontate ilegal, dar și un consum de carburanți prea mare.
„Noi aveam aprobate lucrările de pe Take Ionescu prin HCL, în planul vechi de administrare, de transformare în muzeu de transport public pentru 2021. Pentru acea clădire, în care noi am avut sediu, cu spațiile pentru TESA și personal administrativ, am scos autorizație de construire acum doi ani, prin care o transformăm din sediu în casă memorială Corneliu Miklosi. O redăm muzeului, că noi oricum ne relocam activitatea de acolo. Clădirea trebuie readusă la perioada interbelică, anexa aceea de la poartă reconstruită în perioada comunistă s-a dărâmat pentru că nu făcea parte din planurile vechi”, a precizat fostul director Goia.
Un alt exemplu îl reprezintă uniformele angajaților, care erau închiriate cu 19.000 de lei lunar, dar și piese pentru mijloacele de transport care nu se potriveau la mijloacele din dotare.
Un control al Curții de Conturi, efectuat pe perioada 2012-2014, arăta multe nereguli la fosta RATT, cu prejudicii și sponsorizări ilegale. Polițiștii au deschis și ei o anchetă și au aflat că societatea sponsoriza cu 23.000 de euro biserici, o asociație din Cluj și două sindicate.
Un șef la zece oameni
Probleme sunt și cu organigrama, care este ilegală încă de anul trecut, de când Regia Autonomă de Transport Timișoara s-a transformat în Societatea de Transport Public Timișoara. Numărul de angajați este revoltător, 90 de șefi și prea puțini vatmani și șoferi care să asigure un transport public decent în Timișoara. Iar salariile sunt imense pentru șefi și de toată jena pentru șoferi.
„Din 190 de personal TESA, 90 sunt posturi de conducere. Cred că am spus suficient de ce are nevoie de o restructurare. Fondul de salarii a fost constatat deja de Curtea de Conturi, instanța a dat o hotărâre definitivă și a dispus ca măsură diminuarea personalului în concordanță cu veniturile, cu situația economico-financiară. Vor fi reduse 30 de posturi de conducere, 45 de posturi operative și 110 posturi de execuție. Salariile celor care lucrează în halele de reparații, strungari, frezori, vatmani, șoferi de autobuze, troleibuze sunt foarte mici, în timp ce salariile personalului TESA pot concura cu alte instituții de top, gen RAR, Autoritatea Rutieră Română, Inspectoratul de Stat în Construcții”, a explicat noul director al Societății de Transport Public Timișoara.
STPT are 972 de salariați, din care doar vreo 250 sunt șoferi sau vatmani. Câștigul mediu brut lunar pe salariat calculat pe baza cheltuielilor de natură salarială este de 3.843 lei, influențat de contribuțiile sociale și de valoarea bonusurilor (valoarea nominală a tichetului de masă de 15 lei * 21 zile = 315 lei/lună/salariat, se arăta în bugetul estimativ al STPT pe anul 2018. Un exemplu mai dăm: fostul director Ioan Goia câștiga în jur de 7.000 de lei, lunar.
În tramvaie plouă, dar fostul șef spune că noua conducere e politică
În tramvaiele vechi ale Timișoarei, primite și acelea second-hand de la nemți în urmă cu zeci de ani, plouă la propriu. Aceasta deși societatea are garnituri aproape noi, obținute în urma unor modernizări la vechile tramvaie. S-a băgat 500.000 de euro în fiecare tramvai, dar nu pot circula pe toate liniile din oraș, pentru că e nevoie de reabilitări și la linii.
Deși au fost prezentate o grămadă de nereguli, cel care a condus timp de aproape zece ani Societatea de Transport Public din Timișoara, ultimii șase ani chiar sub ochii Administrației Nicolae Robu, despre care până acum nu a avut nimic de comentat, spune că noua conducere este una politică.
„Așa-zisa conducere nouă ar trebui să vorbească mai puțin și să respecte legea mai mult. Nu e organizație de partid aparatul ăla de transport public și nu intră nimeni în campanie. Astea toate se vor afla la timpul potrivit. (…) Mai corect ar fi să își ia operatorul de transport banii de la persoanele care călătoresc.”, a explicat Ioan Goia, care spune că s-a străduit să țină în viață societatea în condițiile în care primăria nu a mai alocat banii promiși la timp.
De ce n-a deschis gura până acum fostul șef al STPT? Pentru că… despre șefi, numai de bine.
„În contrast este locația de pe Take Ionescu, o clădire dărâmată, o altă clădire în care s-au investit foarte mulți bani, un muzeu care stă închis din cauza erorilor grave, din punctul meu de vedere, de la partea de certificat de urbanism, autorizație de construire, aviz de rezistență, lipsa avizului ISU pentru a putea fi deschis publicului, deși are o dotare foarte bună, ar putea arăta ceva copiilor noștri, vizitatorilor orașului, cetățenilor”, a mai explicat noul director.
Supuran cere un control amănunțit în toate documentele instituției și spune că verifică achiziție cu achiziție pentru a pune totul în ordine. Cât despre un transport public decent, șeful cel nou al societății promite că se va ajunge și la acest lucru, de îndată ce sunt puse la punct toate detaliile pentru ca STPT să nu moară îngropată în datorii.