După ce familiile victimelor au făcut plângere împotriva soluției de clasare a Parchetului General, miercuri, 8 noiembrie, Curtea de Apel Bacău a decis că „desființează soluția de clasare dispusă prin ordonanța sus menționată față de suspectul Scurtu Alexandru, sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu (…) și trimite cauza procurorului, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală”.

Libertatea a dezvăluit că, în cazul luării de ostatici de la Oneşti din 1 martie 2021, unde doi bărbaţi au fost ucişi, Serviciul Independent pentru Intervenţii și Acțiuni Speciale (SIIAS), condus de chestorul Alexandru Scurtu, era cel care trebuia să intervină. O spune chiar Parchetul General, în ordonanța de clasare, și o spun, în declarațiile din dosar, și ceilalți polițiști care au fost implicați în acest caz.

În aprilie anul acesta, Gheorghe Moroşan, bărbatul care i-a sechestrat şi ucis pe cei doi muncitori, a fost condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare. Poliţiştii care n-au putut să-l împiedice să omoare sunt și acum în sistem, iar unii ocupă în continuare funcţii de conducere.   

„Dacă SIIAS venea cu elicopterul, dura maxim 60 de minute”

Documentele din dosarul de la Parchetul General arată că, în cazul luării de ostatici sau al răpirilor, activităţile de intervenţie şi de negociere erau în responsabilitatea celor de la SIIAS, potrivit procedurii PO-IGPR-SIIAS-03. Luptătorii SAS din cadrul structurilor de poliţie teritoriale puteau acţiona doar la nevoie şi numai până la sosirea forţelor de intervenţie SIIAS.

La Oneşti, toată lumea spera şi aştepta să vină SIIAS. „Dacă veneau cu elicopterul, dura maxim 60 de minute. Știu asta, pentru că în noiembrie 2020 am primit sprijin din partea celor de la București, pentru căutarea unei persoane dispărute, iar elicopterul a ajuns la Onești în 50 de minute”, le-a declarat procurorilor comisarul şef Cristinel Andrieş, comandantul Poliţiei Oneşti.

Negociator SIIAS: „Scurtu spunea că Miriţescu nu a dat dispoziţie”

Audiat la Parchetul General, chestorul Alexandru Scurtu a precizat că în acea zi, încă de la ora 14:15, „au fost dispuse măsuri de pregătire a unei echipe de intervenţie care să plece imediat, dacă situaţia degenera” şi că l-a informat telefonic pe adjunctul şefului IGPR, Florentin Brăcea, care coordona acea structură, „atât cu privire la incident, cât şi cu privire la constituirea echipei SIIAS”. 

Unul dintre cei aflaţi în acea zi în biroul șefului SIIAS le-a declarat procurorilor că „eu, în tot acest timp, le spuneam lui Scurtu Alexandru şi Ştefan Anton (şeful Biroului Misiuni Speciale): «de ce nu plecăm şi noi la Oneşti, pentru a participa la intervenție?», iar Scurtu Alexandru spunea că «nu am primit dispoziţie de la conducerea IGPR», spunea că «Miriţescu (Eduard Miriţescu, şeful Poliţiei Române de atunci – n.r.) nu a dat dispoziţie»”.

Confruntat cu această declaraţie, şeful SIIAS a precizat la Parchetul General că acel subaltern „în vâltoarea evenimentelor, este posibil să nu fi auzit corect. Eu am discutat cu domnul Miriţescu după ce au fost ucise cele două victime de la Oneşti.”

Scurtu: „Întotdeauna trebuie să avem aprobarea conducerii IGPR”

Surse din anchetă spun că Eduard Miriţescu nu a fost niciodată audiat la Parchetul General în dosarul în care subalternii săi au fost cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. 

Era nevoie de acordul conducerii IGPR pentru ca SIIAS să intervină în cazul de la Oneşti? În ordonanța de clasare a Parchetului General se arată că, potrivit procedurii în vigoare atunci, în cazul persoanelor private de libertate în mod ilegal, acţiunile SIIAS nu aveau nevoie de aprobarea conducerii IGPR. SIIAS putea să intervină după ce primea informarea dispecerului IGPR despre eveniment, iar şeful SIIAS devenea şeful acţiunii. 

Dar într-o anexă a procedurii, la rubrica „sesizarea evenimentului”, se menţionează că e nevoie de „primirea dispoziţiei ierarhice, scrise sau verbale”. „Din examinarea acestei anexe, nu reiese în ce constă această dispoziție și cine trebuia să o dea”, se arată în ordonanța de clasare a Parchetului General. 

Șeful SIIAS a susținut, în anchetă, că „întotdeauna trebuie să avem aprobarea conducerii IGPR”. El a mai precizat că, în cazul de la Onești, aştepta „să existe o solicitare din partea IPJ Bacău şi o dispoziţie din partea conducerii IGPR”, pentru a interveni.

Întrebat dacă, în acea zi, a cerut acordul şefului Poliţiei Române pentru deplasarea la Oneşti, Scurtu a evitat un răspuns direct şi a precizat că „acordul pentru deplasare nu putea fi formulat fără o solicitare sau fără sprijinul informativ care să evidenţieze apariţia unei situaţii care nu putea fi gestionată local”. Șeful SIIAS a mai precizat că nu fusese informat că Moroșan e înarmat cu un cuțit de 40 cm și că îi amenință cu moartea pe cei doi ostatici.

Scurtu spune că nu era elicopter, Inspectoratul General de Aviație îl contrazice

În ancheta de la Parchetul General, şeful SIIAS a mai declarat că la Onești putea ajunge cu autospecialele, în 3 ore și jumătate, „și probabil că ar fi fost explorată posibilitatea deplasării cu mijloace de transport aerian”, dar „cele două elicoptere MI 17 și MI 8, a căror resursă de zbor s-a consumat de mult”, sunt din anii 1990. 

Scurtu a mai precizat că echipa de intervenție e compusă din 6 luptători (doi fiind lunetiști), iar echipamentul fiecăruia cântărește 35 kg. În ultimii ani, a adăugat șeful SIIAS, nu au existat intervenții la care să se efectueze deplasarea cu un elicopter MAI, pentru că „resursa de aviație nu a fost disponibilă”.

Într-o adresă trimisă Parchetului General care-l cerceta pe chestorul Scurtu pentru abuz în serviciu, Inspectoratul General de Aviație a comunicat că în ziua de 1 martie 2021 nu a primit nicio solicitare, scrisă sau telefonică pentru sprijin aerian în zona Bacău.

În plus, Inspectoratul de Aviație a mai precizat, la solicitarea Libertatea, că „în data de 1 martie 2021, exista resursă de aviație pentru transportul a 6 angajați ai Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale și echipamentul specific”.

Cum au motivat procurorii clasarea

În 2021, familiile celor doi muncitori uciși de Moroșan au făcut plângere penală împotriva polițiștilor, pentru neglijență și abuz în serviciu. Dosarul a ajuns la Parchetul General care, pe 22 mai anul acesta, a dispus clasarea cauzei.

În cazul chestorului Scurtu, Parchetul General spune că „nu au fost încălcate atribuții de serviciu prevăzute de legislația primară, ci dispoziții cu caracter infralegal, care pot atrage, cel mult, răspunderea disciplinară”. Procurorul mai notează că „factorul declanșator final” care a dus la uciderea celor doi muncitori „a fost conduita victimelor, iar nu modalitatea de acțiune a organelor de salvare”.

Parchetul General notează, în ordonanță, că „în ceea ce privește presupusa faptă de abuz în serviciu comisă de către chestorul de poliție Eduard Mirițescu, este de menționat faptul că acesta, deși se afla la conducerea IGPR și era în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu a dat nicio dispoziție cu privire la intervenția structurilor SIIAS la Onești în ziua de 1 martie 2021”. 

La aproape 3 ani de la cazul Onești, chestor Eduard Mirițescu e în continuare la șefia IGPR, adjunct al inspectorului general al Poliției Române, iar chestorul Alexandru Scurtu conduce mai departe SIIAS.

 
 

Urmărește-ne pe Google News