Jurnalismul în domeniul științei nu se referă doar la evaluarea și recontextualizarea cercetărilor și descoperirilor științifice, adesea supraevaluate de către specialiști în relațiile publice. La fel de importante sunt anchetele legate de sistemul medical, de cazurile de malpraxis sau de plagiatele din mediul academic.
Jurnalista Libertatea Alexandra Nistoroiu a fost invitată să participe la atelierul legate de instrumentele și metodele jurnalismului de investigație în domeniul științei, unde a relatat despre realizarea anchetelor despre activitatea ca medic a lui Matteo Politi, italianul care făcea operații estetice deși nu absolvise nici liceul, și despre Raluca Bîrsan, impostoarea care a profesat 10 de ani ca medic ginecolog, deși abandonase școala încă din clasa a IX-a.
Participanții au aflat cum Politi a făcut, în cinci clinici private, injecții cu botox și rinoplastii, fără să aibă măcar un act care să dovedească absolvirea liceului.
„Cum a putut să abuzeze atâta lume? Era suficient să-l vezi intrând în blocul operator ca să-ți dai seama că avea o problemă, relatează jurnalista, nici măcar nu-și ținea mâinile conform protocolului bine stabilit în laboratoare. Dar pacienții său nu au îndrăznit să protesteze sau să depună plângere, rușinați de faptul că s-au lăsat atât de ușor păcăliți”, se arată în articolului din Le Temps, semnat de Catherine Frammery.
Dezbătută la conferință a fost și ancheta realizată de ”Libertatea” privind demascarea Rodicăi Bîrsan, falsul ginecolog care deseori era lăsată singură de gardă la maternitate și care, în complicitate cu un alt medic, a determinat zeci de femei însărcinate să recurgă la cezariană, procedură care îi aducea bani suplimentari din partea pacientelor. Astfel, nivelul cezarienelor de la Spitalul Județean Ilfov a ajuns la un nivel de 84,66% în 2017, în condițiile în care media în România era de 36,3% și de 62,28% în București.
Celălalt invitat la atelierul din Conferința de la Lausanne a fost jurnalistul Nenad Jaric Dauenhauer, de la principalul portal de știri din Croația, Index. Acesta a prezentat mai multe cazuri de fraudă științifică: pretinsa invenție a unui motor de mașină cu 30% mai performant decât cel clasic, un guru care pretindea că creierul este mai puternic decât medicamentele în tratarea bolilor, comercializarea unor fructe de mare interzise la pescuit pe coastele croate, dar a căror proveniență era, oficial, din Bosnia-Herțegovina, țară care are o ieșire la mare de numai 20 de kilometri lungime. precum și cazul unui ministru al Cercetării care a plagiat lucrările unor cercetători americani.
”Povestite pe scurt, aceste povești par simple, enorme. Însă fiecare dintre ele au necesitat luni de anchetă răbdătoare și discretă, culegerea de mărturii, eforturi mari pentru strângerea probelor în fața unor instituții îngrozite că au fost trase pe sfoară și că își văd reputația pătată. Și riscurile sunt prezente. Jurnaliștii de investigație în domeniul științei sunt din ce în ce mai afectați de campanii de defăimare, amenințări și procese”, se spune în încheierea articolului din ”Le Temps”.
Citește și: