În 2011, Breivik a ucis opt persoane cu o mașină-capcană în Oslo, apoi a împușcat alte 69 de persoane, majoritatea adolescenți, într-o tabără de tineret a Partidului Laburist, în cea mai mare atrocitate pe timp de pace din Norvegia. Acum, a dat în judecată statul norvegian privind condițiile de detenție și interdicția de a comunica cu lumea exterioară, pe motiv că îi sunt încălcate drepturile fundamentale.
„Nu cred că pot supraviețui mult mai mult fără relații umane semnificative”, a spus Breivik în sala de judecată, care a fost organizată într-un gimnaziu din închisoarea de înaltă securitate unde este încarcerat. „Sunt încă o persoană și există o limită la cât poate îndura o persoană”, a spus el, cu vocea tremurând în timp ce își ștergea ochii. „Fiecare zi este un coșmar. Iau în calcul sinuciderea în fiecare zi.”
Întrebat de avocatul guvernamental Andreas Hjetland ce părere are despre faptele sale, Breivik și-a cerut iertare. „Îmi pare rău pentru ceea ce am făcut. Sunt dispus să renunț la politică”, a afirmat el.
Breivik a avut anterior mesaje mixte despre crimele sale. La un moment dat, în trecut, el a subliniat că nu a regretă ceea ce a făcut, în timp ce în alte ocazii a declarat că respinge toate tipurile de violență.
Procesul împotriva statului norvegian l-a adus pe Breivik înapoi pe primele pagini ale ziarelor din Norvegia, spre exasperarea multor supraviețuitori și a familiilor victimelor.
„Ne-am săturat până peste cap că acest lucru este adus din nou și din nou în atenția publică. Ne epuizează și ne rupe inima în două”, a declarat, luni, Ingrid Kragh Swang, al cărei fiu Kristian a supraviețuit atacului din 2011, pentru postul public NRK.
Avocații lui Breivik susțin că Norvegia încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv articole care spun că nimeni nu ar trebui să fie supus „torturii sau tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante”.
Avocații Ministerului Justiției spun că restricțiile sunt necesare întrucât Breivik rămâne o amenințare și ar putea inspira pe alții să comită violențe.