„Eu am adoptat prima la distanţă un copil, când nu se prea auzise în România despre acest lucru. Adopţia la distanţă nu înseamnă să iei un copil o dată pe săptămână la tine acasă. Înseamnă să ai grijă de el în mod consecvent cel puţin până la 18 ani, să te implici în educaţia lui, să te implici material, sufleteşte. Se numeşte adopţie la distanţă pentru că acel copil nu îţi este la îndemână şi se află în celălalt colţ al lumii”, a declarat Andreea pentru 220.ro.
Deşi a făcut numeroase gesturi de caritate şi a obţinut diverse premii, soţia lui Ştefan Bănică spune că nu-i place să se laude cu aceste lucruri.
„Nu sunt genul de om care să se înconjoare de diplomele pe care le obţine sau de coroniţele obţinute la şcoală. Pentru mine importantă e practica.(…) În ziua de azi unii se laudă cu audienţe mici de tot, dar li se par lor cele mai bune de pe Pământ”, a adăugat aceasta.