ComenteazăÎn anul 2000, România a primit o lovitură importantă la Jocurile Olimpice de la Sydney: patru dintre sportivii de la Olimpiada din Australia erau suspendaţi pentru dopaj: Andreea Răducan (gimnastică), Mihaela Melinte (atletism), Traian Cihărean şi Adrian Mateaş (haltere).
Patru ani mai târziu a venit rândul fotbalului, odată cu suspendarea jucătorului echipei FC Braşov, Nicolae Grigore. În toamna anului 2004, a explodat cazul „Adrian Mutu / Chelsea”, în care atacantul a fost suspendat după ce a consumat cocaină. Mutu a mai fost suspendat și în 2010, pe când evolua la Fiorentina.
2013 a adus suspendarea halterofililor Răzvan Martin şi Gabriel Sîncrăian, după Europenele din Albania, unde aceştia cuceriseră medalii.
În anul 2014 au urmat suspendări pentru halterofila Loredana Toma şi pentru luptătoarea Estera Dobre
În 2016 au fost suspendaţi biatlonista Eva Tofalvi, atleta Mirela Lavric, dar şi întregul lot de kaiac-canoe al României, care a fost interzis timp de un an din toate competiţiile, din cauza „dopajului sistematic”.
După Jocurile Olimpice de la Rio 2016, a fost depistat pozitiv halterofilul Gabriel Sîncrăian, care a pierdut bronzul la haltere, categoria 85 kg şi a fost suspendat pentru opt ani din activitatea competiţională.
Şi boxerul Lucian Bute a trecut printr-un scandal legat de dopaj, în 2016, dar el a fost iertat de către Comisia de box şi wrestling din Washington DC şi a revenit în ring în 2017.
De asemenea, halterofilii Răzvan Martin şi Roxana Cocoş au fost descalificaţi retroactiv de la Jocurile Olimpice Londra 2012, unde cuceriseră medalii. Descalificarea a fost dictată în 2020, după ce eșantioanele lor de urină au fost analizate din nou.
Anul 2020 a adus noi suspendări în fotbal, implicaţi fiind jucătorii Astrei Giurgiu, Takayuki Seto, Alex Ioniţă şi Kehinde Fatai.