Andrei Pleșu, dezvăluiri uimitoare despre Iliescu, Băsescu și Constantinescu

„Eu am fost în preajma celor trei preşedinţi pe care i-am avut până acum. (…) Ştiu ce mirosuri erau la Cotroceni sub fiecare. Pe vremea lui Iliescu mirosea a tocătură: chifteluţe, sărmăluţe, zona asta”, a spus Pleşu, la dezbaterea „Istorie şi identitate gastronomică naţională”, organizată de Muzeul National de Istorie a României (MNIR), în colaborare cu Gastroart.ro.

Cea mai bună masă diplomatică la care a luat parte, aceea oferită de Yasser Arafat

„Pe vremea lui Constantinescu a fost trist din punct de vedere alimentar, fiindcă felul lui preferat, mi s-a părut mie, era friptură la tavă. Adică, ştiţi, chestia aia – nişte carne care pluteşte în ceva maro, într-un sos maro, gros. Iar la şedinţele foarte lungi – care se prelungeau – de CSAT, primeam la un moment dat sendvişuri fiecare, dar el nu lua sendvişuri şi lui i se aducea ce-i plăcea lui şi anume nectar de fructe, de piersici, cu biscuiţi. (…) Domnule preşedinte, nu se poate guverna cu nectar de fructe şi biscuiţi”, a spus, spre hazul asistenţei, Andrei Pleşu.

El a completat că, în general, lui Traian Băsescu nu-i plăcea să stea la masă. „Băsescu nu ştiu ce mânca, pentru că mânca rapid, ca la popotă, ce i se aducea. Nu spun asta din băsism. Spun asta pentru că, pur şi simplu, nu părea să aibă înclinaţii… În general, nu-i plăcea să stea la masă. Când mergeam cu el în drumuri oficiale şi era invitat la masă de omologii lui, după ce termina de mâncat, mă întreba de ce nu plecăm. Pentru că el nu înţelegea. S-a terminat masa, asta a fost. Era o problemă să-l conving să mai stea puţin”, a menţionat Pleşu.

Recomandări

Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

„Iohannis încă nu mi-a ieşit, dar mă străduiesc. (…) Iertaţi-mă, am căzut în anecdotică, aşa fac bătrânii. Au multe de povestit”, a adăugat Andrei Pleşu. În opinia acestuia, împărtăşită şi de directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, „felurile în sine sunt mai curând regionale decât locale, dar reţetele sfârşesc prin a da o definiţie mai specifică”. „Cam asta e chestia cu Balcanii. Poţi să mănânci mititei în Serbia şi se cheamă ćevapčići, poţi să mănânci sarmale şi în Grecia şi în Turcia şi se ceartă şi între ei care-i mai specific. Mămăliga după ce am descoperit că există polenta nu mai pare un lucru atât de…”, a explicat Pleşu.

„Problema e să n-o laşi decât două secunde, că ia foc. O pui pe grătar s-o iei repede şi-o arunci într-o baie de mujdei. Deci ingredientele sunt la îndemână, nu costă foarte mult şi omul sărac, dacă mai are şi o mămăligă alături, e foarte fericit. Şi mai sunt mâncăruri de ăstea făcute din încropeli, care s-ar putea să fie un domeniu de cercetare interesant”, a adăugat Pleşu, potrivit Agerpres. Pentru el, cea mai bună masă diplomatică la care a luat parte a fost aceea oferită de Yasser Arafat.

Citește și

Ambasadele UE trag un semnal de alarmă, după adoptarea legilor Justiției: Riscă să pună în pericol progresele României

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

REPORTAJ/Drama copiilor cu părinții în străinătate: ”Nu-mi doresc de la Moș Crăciun decât să mi-i aducă acasă” | FOTO

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro