Noul post de comisar european pentru apărare reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, notează Reuters.

Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost desemnat în acest post cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe bătrânul continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe.

„Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani”, a spus Kubilius, un critic aprig al invaziei ruse şi un susţinător al Ucrainei.

„Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase”, a subliniat el.

Andrius Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar european pentru apărare va fi să exploreze, împreună cu omoloaga sa pentru afaceri externe, fosta prim-ministră a Estoniei Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie UE pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele o sută de zile de mandat.

Anterior, Kubilius a declarat că trebuie luate în considerare toate opţiunile pentru finanţarea de noi investiţii în domeniul militar.

Obligaţiunile pentru apărare se numără între „posibilităţile teoretice” pe care ar trebui să le aibă în vedere UE, precum şi sumele necheltuite din fondul UE de asistenţă pentru COVID-19, a declarat el într-o intervenție la Strasbourg, potrivit DPA, citată de Agerpres.

Kubilius a subliniat că blocul comunitar nu-şi poate permite să aştepte negocierile pentru viitorul buget, în 2028, pentru a începe reforma cheltuielilor în sfera apărării. „Nu ne permitem un asemenea lux”, a afirmat fostul premier lituanian.

Andrius Kubilius a apreciat că desemnarea sa, alături de cea a fostei prim-ministre a Estoniei, arată că UE înţelege pericolele cu care se confruntă în fața unei Rusii tot mai agresive.

Urmărește-ne pe Google News