„Ne-au pus suficient săpun abia la final de martie, după o lună jumate de epidemie”. Mărturia unui angajat al fermei din Germania unde un sucevean a murit de COVID-19

• Cât a lucrat la Fritz Wassmer, 21 ianuarie – 24 martie, chiar dacă epidemia cuprinsese deja Europa, n-a avut nici săpun la toaletă, spune bărbatul de 50 de ani.
• Românul mai povestește că, în timpul programului, muncitorii nu puteau nici să bea o gură de apă, nici să răspundă la un telefon, că li se tăiau ore de lucru.
• Acesta însă recunoaște: nu nemții le făceau viața grea, ci șefii români. “Cum te face românul, nu te face nimeni”.  

Pe 11 aprilie, Nicolae Bahan a murit de COVID-19 la ferma de sparanghel a firmei Fritz Wassmer, la 23 de km de orașul Freiburg. Două săptămâni mai târziu, MAE a confirmat încă un caz de infectare cu noul coronavirus, iar doi dintre muncitorii care i-au fost colegi lui Bahan au dezvăluit, pentru Libertatea, abuzurile la care erau supuși oamenii.

Acum, un alt sucevean care a lucrat la ferma de sparanghel a firmei Fritz Wassmer face mărturisiri. Bărbatul de 50 de ani confirmă lipsa igienei și condițiile dezastruoase de muncă de acolo, în ciuda faptului că, într-o scrisoare trimisă recent ziarului de către avocații firmei prezintă o versiune complet diferită.

Germania este, în acest moment, pe locul șapte în lume la numărul de cazuri COVID-19. Are 169.000 de infectări și peste 7.000 de morți. Multe decese au fost evitate datorită sistemului sanitar pregătit să lupte cu pandemia. Dar românul mort la cules de sparanghel n-a avut parte de îngrijiri medicale.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

– L-ați cunoscut pe Nicolae Bahan?
-Numai din priviri. Pe nevasta lui o cunoșteam, că era șefa unei echipe. Conducea 30-40 de muncitori. Eu m-am pornit din Suceava pe 21 ianuarie cu autocarul, iar de la firmă am plecat pe 31 martie. Ultima zi de lucru a fost pe 24 martie, dar n-am putut să plec atunci. Nu aveam mașină până în Berlin.

Aici lucrez tot la o fermă. Culeg salată, scot morcovi din pământ. Fac ce este nevoie. Ni se dau măști, mănuși. Tot ce trebuie, nu ca la Fritz. Stăm câte doi într-o cameră de patru persoane. Nu are nimeni COVID. Mulțumim lui Dumnezeu.

“Am venit să muncesc, nu să mor”

– Știți de colegi cu simptome de COVID-19 la ferma Fritz Wassmer?
– Am auzit de oameni care tușeau. Pe ei i-au pus să lucreze singuri pe o parcelă separată și, mi-au zis niște colegi care-s încă acolo, că i-ar ține undeva pe câmp izolați.

Omul pentru bani suportă. Noi știm c-am venit la muncă grea, nu să stăm la birou.

Român care a lucrat la ferma Fritz Wassmer:

– Totuși, dumneavoastră nu v-ați prelungit contractul la Fritz Wassmer.
– Păi, eu am venit să muncesc, nu să mor. Și normal că îmi era teamă. Când vezi așa epidemie și nu se iau toate măsurile, te sperii.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Eram și foarte prost plătit. Am fost și anul trecut la ei și mi-au dat 6,40 de euro pe oră. Anul ăsta mi-au dat cu 5 cenți mai mult. Este bătaie de joc. Problema este că ei nici nu-ți spun cât o să câștigi. Tu semnezi o hârtie, dar nu știi ce semnezi. Eu am făcut ceva bănuți, pentru că mă mișc repede la cules. Șefii tot timpul îți zic: “Nu sta, Nu sta“. Niciodată nu ai voie să stai.

“Viteză, viteză. Nu se cunoaște nimic în urma voastră”. Asta ne spuneau. Trebuia să fii mereu în viteză, ca să nu-ți taie Fritz-ul orele. Ne amenința încontinuu. Dacă unul greșea cu ceva, îi tăia ora. Mi-au tăiat și mie niște ore la lichidare.

Român care a lucrat la ferma Fritz Wassmer:

Culmea este că numai șefii români se luau de noi. Știți vorba aia: “Cum te face românul, nu te face nimeni”. Nemții nu ne ziceau nimic.

Fără săpun, în plină pandemie

– Vi s-au dat echipamente de protecție?
– Nu ni s-au dat nici mănuși, nici măști. Cel puțin nu până pe 31 martie, când am plecat eu. Cei care aveau măști veniseră de acasă cu ele. Am înțeles că după aceea le-ar fi dat niște măști. Dar dezinfectau autobuzele înainte să mergem la lucru, că miroseau a spirt și au pus nailoane între scaune.

La băi era rău, că erau la comun, femei și bărbați. Era câte o baie pe palier cu zece cabine de duș și zece WC-uri la 50 de persoane. Săpun nu prea era. Înainte să plec au început să pună. Vedeau că se înrăutățește situația. (n.r. -după câteva zile, pe 3 aprilie, Germania a devenit “zonă roșie” pentru autoritățile din România).

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

A bea apă înseamnă să stai “degeaba”

– Ce nu mai aveați voie să faceți?
– Dacă îți suna telefonul, nu puteai să răspunzi. Ni se spunea că suntem în timpul lucrului. Dacă te vedea, îți tăia o oră de muncă. Îi deranja și dacă să mergeai să bei apă. “Unde mergi?“. Așa te întreba mereu. Ziceau că stăm degeaba, nu că bem și noi o gură de apă.

Înainte mergeam la magazinul din sat să ne cumpărăm ce vrem noi, ca la Penny în România. Când au început să vină mai mulți lucrători, prin martie, nu ne-a mai dat voie la magazin (n.r. – așa prevede legea germană). Au deschis unul la fermă, dar vindeau mai scump. O pâine la magazinul din sat era 49 de cenți, la fermă, 60 de cenți.

– Ați încercat să vă găsiți de lucru în Suceava?
– Doamnă, eu tot plec de vreo șase ani. Îmi fac un contract primăvara și unul toamna. Am plecat pentru familia mea. Ca să câștig un ban mai mult. Să realizez ceva cu ei. În țară nu poți să câștigi 3.000 de euro în două luni.

Am o fetiță în clasa a V-a și doi băieți la liceu. Băiatul mare e în clasa a XII-a și vrea să meargă la facultate la București. Trebuie să-l ajut.

Contactactați de Libertatea, avocații firmei Fritz Wassmer neagă acuzațiile aduse de suceveam:

• „Nici un șef nu s-a luat de muncitori pentru că vrea să bea apă”.
• „Tot timpul a fost suficient săpun în băile muncitorilor, precum și dezinfectant”.
• „Prețurile din magazinul firmei sunt mai scăzute față de costurile de producție”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro