Una dintre condiţiile impuse de delegaţia FMI României pentru acordarea ultimei tranşe din împrumut a fost ajustarea Codului Muncii. Schimbările avantajează angajatorii, care vor avea la îndemână mai multă flexibilitate pe piaţa muncii. Pe de altă parte, ajustarea Codului Muncii îi transformă pe salariaţi în sclavii angajatorului.

  • Ziua de lucru va avea 12 ore. Această propunere a venit din partea patronatelor şi este una dintre cele mai groaznice scenarii pentru angajaţi. Până acum, Codul Muncii aflat în vigoare prevede o normă întreagă de muncă de opt ore pe zi, adică 40 de ore de muncă pe săptămână. De asemenea, managerii au posibilitatea de a distribui inegal orele de lucru dintr-o săptămână, după specificul fiecărei munci;
  • Concedierea se va putea face mai uşor. Tot pentru stimularea mediului de afaceri, a fost avansată şi această propunere. Acum, procedura de concediere este extrem de stufoasă. Managerul trebuie să aducă argumente foarte clare despre abaterile angajatului vizat şi să dovedească faptul că acesta nu mai corespunde postului ocupat. Pe viitor, se va elimina procedura de cercetare prealabilă şi de evaluare, astfel încât patronul îşi va concedia angajaţii fără a da explicaţii;
  • Weekend în mijlocul săptămânii. Se are în vedere şi posibilitatea ca zilele libere să nu fie neapărat în weekend. Motivaţia: există mai multe activităţi profesionale atipice care se desfăşoară în weekend, iar angajaţii îşi pot lua liber în timpul săptămânii de lucru;
  • Perioada de probă, extinsă. Angajatorii au pretins că intervalul de probă (acum, în general de până la trei luni) este prea scurt pentru a evalua salariaţii. Acest lucru îi afectează direct pe angajaţi pentru că, pe perioada de probă, aceştia nu au un contract de muncă şi rămân descoperiţi în ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale;
  • Fracţionarea concediului de odihnă. Dacă, până acum, legal, un angajat trebuia să aibă concediu de odihnă 15 zile lucrătoare consecutiv, pe viitor, aceasta nu va mai fi o condiţie. Perioada de repaus ar putea fi fracţionată după bunul plac al angajatorului şi la mica înţelegere dintre salariat şi manager;
  • Patronii ar putea să vă vrea numai pentru o perioadă determinată. Siguranţa unui loc de muncă călduţ pe perioadă nedeterminată s-a dus! Pe viitor, salariaţii vor sta cu frica-n sân, pentru că managerii vor putea încheia, fără oprelişti, contracte de muncă pe termen scurt. Iar la finalizarea unui astfel de contract e posibil să rămâneţi în companie sau să plecaţi…fără alte drepturi!

Vom munci sau nu 12 ore pe zi?

Ministrul muncii, Ioan Botiş (foto), a afirmat aseară că sunt şanse slabe ca în noul Cod al Muncii ziua de lucru să aibă 12 ore. El a precizat că, deocamdată, sunt acceptate toate variantele primite din partea mediului de afaceri. Botiş a mai spus că o să se discute, în curând, despre modificările aduse actului normativ, dar că orice prevedere va fi în conformitate cu normele europene.

Boc amână iar legea de salarizare unică

Bugetarii au stat ieri degeaba cu sufletul la gură! Guvernanţii au hotărât amânarea din nou a noii scheme după care îşi vor primi salariile angajaţii de la stat.

După negocierile care s-au întins pe mai multe luni, legea salarizării unitare a fost amânată. Surse care s-au aflat la discuţiile de ieri dintre guvernanţi si sindicate au spus că actul normativ ar putea să intre în vigoare abia în 2012! Decizia de amânare a aplicării legii a fost luată după ce toate variantele de salarizare expuse până acum au fost respinse de sindicate, dar şi de patronate.

Salariul de 670 de lei e prea mic

Ieri, premierul Emil Boc a declarat că încă strânge informaţii, propuneri şi reglementări pentru ca, în final, legea să aibă varianta cea mai bună şi să mulţumească pe toată lumea. Tot ieri, s-au discutat alte probleme arzătoare pentru bugetari, cum ar fi valoarea salariului minim pe economie. Negocierile au eşuat însă din nou! Coaliţia de guvernare a discutat în ultima săptămână mai multe variante privind majorarea lefurilor bugetarilor şi salariul minim.

Ieri, Emil Boc a propus ca valoarea acestuia să fie de 670 de lei. Reprezentanţii sindicatelor şi cei ai patronatelor au respins însă această propunere, pe motiv că suma este mult prea mică. Ei solicitau un salariu minim între 710 şi 750 de lei. Singura propunere care a descreţit frunţile sindicaliştilor a fost aceea că veniturile angajaţilor la stat vor fi majorate, anul viitor, cu 15 procente. Adică li se vor da 15% din cele 25 de procente tăiate din salariu în vara acestui an.

Soarta pensionarilor, hotărâtă abia pe 7 decembrie

Legea sistemului unitar de pensii publice ar trebui să fie votată de deputaţi în data de 7 decembrie, a hotărât conducerea Camerei. Cererea de reexaminare a Legii pensiilor, transmisă Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu, a fost respinsă de Senat, în urmă cu o săptămână. Şeful statului cerea stabilirea vârstei de pensionare la 63 de ani pentru femei, şi nu la 65 de ani, aşa cum era fixat iniţial în lege.

Alte prevederi stabilite de proiectul de lege unitară destinată pensionarilor: schema de calcul pentru punctul de pensie şi modalitatea de indexare a veniturilor bătrânilor. În plus, acest act normativ mai prevede şi eliminarea pensiilor de lux, una dintre cele mai dezbătute măsuri pe care Guvernul Boc vrea să le adopte. Astfel, sute de mii de pensionari cu venituri foarte mari vor pierde până la 80 % din ele.

 
 

Urmărește-ne pe Google News