ComenteazăDe când a demisionat în 2021, Merkel a fost acuzată că a fost prea blândă cu Rusia, lăsând Germania să depindă periculos de mult de gazul rusesc ieftin.
Merkel, care vorbeşte limba rusă, îşi apără, relaţiile pe care le-a avut de-a lungul anilor cu Putin, care vorbeşte germana.
Acest lucru s-a întâmplat în ciuda îndoielilor sale cu privire la fostul agent KGB, care odată a permis unui labrador să intre la o întâlnire între ei, aparent jucându-se cu frica ei de câini.
Ea îl descrie pe liderul rus ca fiind „o persoană aflată în permanenţă în căutarea unor semne de comportament denigrator la adresa sa şi totuşi întotdeauna gata să nu-i respecte pe ceilalţi, de exemplu, angajându-se într-un joc de putere canin şi făcând pe toată lumea să aştepte”.
O mare putere nucleară
Cu toate acestea, ea spune că a avut „dreptate să facă un punct de vedere, până la sfârşitul mandatului, pentru a păstra contactul nostru cu Rusia”.
„La urma urmei, Rusia este una dintre cele două mari puteri nucleare ale lumii, alături de Statele Unite, şi un vecin geografic al Uniunii Europene”.
Ea îşi apără, de asemenea, opoziţia faţă de aderarea Ucrainei la NATO la summitul de la Bucureşti din 2008, considerând că este iluzoriu să se creadă că statutul de candidat ar fi protejat-o de agresiunea lui Putin.
Ea îşi aminteşte că s-a întors acasă de la summit îngrijorată de „lipsa unei strategii coerente a NATO pentru a face faţă Rusiei”.
Politica energetică
Atacul la scară largă al Rusiei asupra Ucrainei în 2022 şi sabotarea conductelor Nord Stream au izolat Germania de gazul rusesc ieftin, în detrimentul economiei sale.
Merkel respinge însă criticile pentru faptul că a permis construirea conductelor din Marea Baltică, subliniind că Nord Stream 1 a fost aprobat de predecesorul său Gerhard Schroeder, prieten vechi al lui Putin.
În ceea ce priveşte Nord Stream 2, pe care l-a aprobat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Merkel susţine că, la momentul respectiv, ar fi fost dificil să convingă companiile şi utilizatorii de gaze din Germania şi din multe state membre ale UE să accepte să importe gaze naturale lichefiate mai scumpe din alte surse.
Merkel susţine că gazul a fost necesar ca sursă de energie tranzitorie, deoarece Germania urmărea atât trecerea la energia regenerabilă, cât şi eliminarea treptată a energiei nucleare în urma dezastrului de la Fukushima din Japonia din 2011.
De asemenea, ea se opune revenirii Germaniei la energia nucleară, scriind: „Putem atinge obiectivele climatice fără energie nucleară şi să obţinem succes tehnologic, dând în acelaşi timp altor ţări curajul de a ne urma exemplul”.
Angela Merkel și-a lansat autobiografia în timp ce războaiele fac ravagii în Ucraina şi în Orientul Mijlociu, Donald Trump se întoarce la Casa Albă, iar Germania se confruntă cu alegeri anticipate după ce coaliţia sa de guvernare s-a prăbuşit luna aceasta.