ANM explică o posibilă cauză a poluării excesive din ultima perioadă, în pofida restricțiilor drastice de circulație: vântul pare să fie principalul vinovat

Circulaţia aerului a fost intensă deasupra României, în intervalul 22 – 26 martie, mai ales în regiunile sudice, ceea ce a favorizat transportul de particule aflate în aer sau la suprafaţa solului, reiese din datele Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), publicate vineri.

Precizările ANM apar după ce Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) anunţa, joi pe propria pagină de socializare, că la nivelul Capitalei s-au înregistrat noi creşteri, în aer, ale concentraţiilor de PM 10.

Conform înregistrărilor provenite din Sistemul Naţional de Observaţii Meteorologice, în ultimele cinci zile, vântul a bătut din sector estic – nord-estic, cu rafale în general de 55 – 75 km/h.

“Circulaţia aerului a fost intensă deasupra României, mai ales în regiunile sudice, ceea ce a favorizat transportul de particule aflate în aer sau la suprafaţa solului. Vântul a bătut din sector estic – nord-estic, cu rafale în general de 55 – 75 km/h”

Specialiştii ANM

Potrivit sursei citate, pentru intervalul 22 – 26 martie au fost emise mesaje de vreme severă pentru cea mai mare parte a ţării, iar în Muntenia şi Dobrogea au fost în vigoare informări şi atenţionări cod galben vizând intensificările de vânt.

Datele publicate, joi, de ministerul de resort arătau concentraţii maxime ale PM 10, la ora 13.00, la staţia amplasată în zona Cercului Militar (167,45 micrograme/mc).

În acest context, instituţia de mediu a transmis o nouă avertizare către Primăria Capitalei pentru a lua imediat măsurile necesare într-o astfel de situaţie, respectiv salubrizarea de urgenţă a arterelor oraşului.

În urmă cu două zile, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis o altă avertizare către Primăria București, după ce a fost înregistrat un eveniment similar cu cel de astăzi: creşteri de PM 10, pe fondul resuspensiei particulelor grosiere de la sol, fenomen favorizat tot de vântul puternic.

Garda Naţională de Mediu va verifica de ce, în condiţiile avertizărilor constante transmise de autoritatea de mediu către Primăria Bucureşti, administraţia întârzie în continuare acţiunile care pot reduce concentraţiile poluanţilor din aer: salubritatea eficientă a Capitalei (…) inclusiv Planul de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului, realizat de Primăria Bucureşti, evaluează că salubrizarea eficientă şi la timp a străzilor Capitalei ar putea reduce creşterea PM 10 în Bucureşti cu circa 42%.

Ce sunt particulele PM 10 și PM 2,5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Surse naturale

erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse artificiale

activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora, cât și din cauza arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv, tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Urmărește-ne pe Google News