Comentează„În contextul în care, pe parcursul derulării unui contract de credit garantat cu un bun imobil, consumatorii întâmpină dificultăţi economico-financiare ce pot apărea atât din cauza variaţiei dobanzii sau a cursului de schimb valutar, dar şi ca urmare a unor aspecte neprevăzute sunt astfel necesare măsuri legislative care se vină în sprijinul consumatorilor, cum ar fi măsurile de plafonare a dobânzilor/DAE”, a scris Paul Anghel, vineri, 20 mai, pe Facebook.
El a prezentat mai multe exemple concrete de costuri pe care băncile le practică în prezent. Astfel, pentru un credit anual de 10.000 de lei, românii pot ajunge să plătească și o dobândă de aproape 60.000 de lei, iar suma finală de achitat ar fi de aproximativ 70.000 de lei.
ROBOR crește în continuare
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează ratele românilor, a ajuns luni, 23 mai, la valoarea de 5,79% pe an, o creștere de 0.08 față de vineri, 20 mai, arată datele BNR. La începutul acestui an, ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, ceea ce înseamnă că aproape s-a dublat din ianuarie și până acum. Acesta este cel mai mare nivel atins de ROBOR la trei luni în ultimii 9 ani.
Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR, a anunțat deja că ratele românilor vor continua să crească.
„Sigur că vor crește, pentru că dacă ne uităm numai la când a început războiul, din 24 februarie și până vineri (n.red. – 20 mai), când avem ultima rată calculată, nu a fost zi de la Dumnezeu în care ROBOR să nu crească. Zi de zi, fără nicio excepție. Va crește în continuare tot așa”, a afirmat Vasilescu, duminică, 22 mai, la Antena 3.
Adrian Vasilescu, despre trecerea de la ROBOR la IRCC: „Riscurile sunt foarte mari”
Consilierul de strategie la Banca Națională a României a explicat de ce trecerea la IRCC nu este cea mai bună soluție pentru românii care au credite la bănci.
„Trebuie să te gândești foarte bine când faci un asemenea gest, dacă îl faci numai pentru că poți să îl faci, sau îl faci pentru că ești strâns cu ușa. Riscurile sunt foarte mari. În primul rând, dacă ne uităm pe tabelul de vineri al creșterii ROBOR-ului, o să vedem că de la ratele peste noapte, care sunt de 3,84, mergem în continuare la rata pe 3 luni cu creștere la 5,71 și la rata pe 12 luni cu 6,11. Asta arată că dobânzile sunt în creștere”, a explicat Adrian Vasilescu, duminică, 22 mai.
În acest moment, românii cu credite legate de ROBOR pot să facă o cerere la bancă prin care să solicite trecerea de la ROBOR la IRCC, iar băncile trebuie să răspundă în maximum 60 de zile. Totuși, băncile sunt reticente în a accepta solicitările, iar Adrian Vasilescu a explicat de ce această reticență nu este întemeiată.
Fac o precizare. Sunt atât de puține cazuri cu ROBOR variabil care să fie transferat în IRCC, încât nu este o povară pentru bănci. Nu văd nicio teamă a băncilor pentru propriile venituri și pentru propria securitate financiară să transfere ROBOR, rată variabilă, în IRCC, rată variabilă.
Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR:
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial, a rămas deocamdată la 1,86% pe an, față de 1,17%, cât era anterior, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Atunci când ROBOR crește primul, va fi urmat ulterior de IRCC, atrag atenția bancherii.
Totodată, un element important de care românii care vor să treacă de la ROBOR la IRCC trebuie să țină cont este acela că mutarea este ireversibilă, mai spun bancherii. Concret, odată ce a trecut la IRCC, persoana respectivă nu mai poate solicita să revină la ROBOR.