ComenteazăÎn prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori, a afirmat el.
Acesta a mai spus că evaluarea resurselor din blocul Neptun este aproape de finalizare, iar spre finalul acestui an va fi prezentat spre aprobare către ANRM.
”Ei sunt foarte motivaţi şi am avut mai multe întâlniri, inclusiv cu managerul de proiect care este acelaşi cu cel care se ocupă de Golful Mexic, deci Marea Neagră seamănă cu Golful Mexic ca adâncimi şi metodă de exploatare. Probabil că undeva în 2020-2021 ei vor începe să producă gaze din Marea Neagră, iar potenţialul lor este de 6 miliarde de metri cubi pe an”, a adăugat directorul ANRM.
Exxon și Petrom au investit 1,5 miliarde de euro din 2008 până acum în operațiunile de explorare din Marea Neagră.
În anul 2012, cele două companii au anunțat descoperirea unui zăcământ care ar avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Potrivit informațiilor obținute de Libertatea, Exxon și Petrom pot extrage anual 6, 9 sau 15 miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagra, iar în total, zăcămintele descoperite ar fi de circa 400 de miliarde de metri cubi.
Petrom produce deja din Marea Neagră un miliard de metri cubi de gaze pe an.
Black Sea Oil and Gas, Lukoil, Romgaz
O altă companie, Black Sea Oil and Gas, deținută de fondul american Carlyle, care a concesionat perimetrele Midia şi Pelican din Marea Neagră, va începe producţia la mijlocul anului viitor.
”Compania este deja în faza de a finaliza proiectul instalaţiei de suprafaţă. Ei au făcut o asociere cu cei de la BERD pentru a avea o finanţare suplimentară. Undeva la mijlocul anului 2019-2020 vor începe să producă în jur de un miliard de metri cubi pe an”, a completat Gal.
Un al treilea proiect important din Marea Neagră, unde sunt implicate Lukoil şi Romgaz, este perimetrul Trident, unde există o descoperire de 30 de miliarde de metri cubi.
Aici producţia ar putea începe la o diferenţă de un an-doi faţă de perimetrul Neptun, a mai spus Gal.
Astfel, în total, România ar putea produce 18-20 de miliarde de metri cubi de gaze anual dacă toate zăcămintele din Marea Neagră vor intra în producție.
Ungaria face jocuri regionale cu gazele românești
Pe de altă parte, gazele naturale ale României fac deja furori în regiune. Ba chiar declanșează scandaluri, așa cum este cel recent privind vânzarea de gaze către Ungaria.
Acordurile ar fi fost semnate la vizita ministrului de externe al Ungariei la București, când acesta s-a întâlnit cu Teodor Meleșcanu, ministrul de Externe, dar și cu Liviu Dragnea, șeful PSD și președintele Senatului, și Călin Popescu Tăriceanu, șeful ALDE și lider al Camerei Deputaților.
Deși Ministerul de Externe a negat semnarea contractelor, presa a scris că o serie de documente s-au semnat.
Mai exact, Transgaz a organizat o sesiune de licitații pentru rezervarea capacității pe conductele românești spre Ungaria.
Ungurii au anunțat și de unde vor veni gazele: de la Exxon și Petrom.
Grupurile maghiare MOL și MVM vor primi gazele românești
”Partea română s-a angajat să construiască, până în 2020, compresoarele cu ajutorul cărora se vor putea livra către Ungaria, 1,75 miliarde de metri cub de gaz anual, respectiv, ca până în 2022 să extindă capacitatea, astfel încât partea maghiară să poată achiziționa 4,4 miliarde de metri cub de gaz pe an din cel extras de ExxonMobil și OMV”, anunța săptămâna trecută ministerul maghiar de Externe.
Între timp, s-au aflat și câștigătorii: grupurile maghiare MOL și MVM, ambele controlate de stat.
Ungaria deține 24,7% din acțiunile MOL, în vreme ce MVM, fostele Centrale Electrice Maghiare, reprezintă holdingul maghiar din domeniul energiei electrice. Ungaria deține 100% din MVM.
Anterior, Ungaria a anunțat că nu va mai extinde conducta BRUA spre Austria, astfel că gazele românești vor ajunge în Ungaria, fără posibilitatea ca țara noastră să importe gaze din Austria, unde există deja un important hub de gaze. Ungaria vrea să reorienteze gazele românești spre Slovacia, Ucraina, Serbia sau Croația.
FGSZ, operatorul sistemului de transport gaze din Ungaria, este parte a MOL.