”Avem o problemă cu forţa de muncă, fără doar şi poate, dar nu suntem singurii. Germania are o problemă şi mai mare cu forţa de muncă. Eu cred că principalii vinovaţi pentru această chestiune sunt oamenii de afaceri, nu statul.
Noi ne-am obişnuit să tot aşteptăm să ni se dea, să ni se facă, să facă domnul ministru legi şi reguli”, a spus acesta, citat de Agerpres.ro.
Iubire și muncă
Anastasiu a continuat, afirmând că antreprenorii sau administrația nu și-au pus problema dacă oamenilor le place ceea ce fac sau unde locuiesc.
”Acum vin şi îi întreb pe antreprenorii români: îi facem pe oamenii ăştia să-şi iubească meseria? Profesorii din România îi fac pe copii să-şi iubească şcoala, să-şi iubească învăţătura? Oraşele şi-au pus problema dacă oamenii iubesc oraşul? În general, iubirea de ţară există…
Unii şi-o manifestă prin mitinguri, alţii la biserică, alţii acasă… Dar noi, prin modul în care înţeles să ne comportăm în general în ultimii 30 de ani, suntem prima generaţie de antreprenori a României. Noi am făcut oamenii să-şi iubească într-adevăr compania. Să-şi iubească meseria? Eu vă spun că nu”, a punctat el.
”Patronii știu totul”
El a continuat spunând că firmele nu s-au dus către școli pentru a promova sistemul dual de învățămând și scolile profesionale.
”Ne-am dus noi către şcoli active să facem sistem dual, către profesori? Nu. Stăm acasă şi aşteptăm să ni se dea forţă de muncă. Mentalitatea antreprenorului român, de regulă, este că eu ştiu totul, eu fac totul, eu sunt şi menajeră, şi contabil, iar tu să faci, tu să faci, tu să faci! Acest lucru nu generează iubire şi atunci am o problemă destul de gravă cu mentalitatea noastră”, a conchis Anastasiu.
În acest moment, rezolvarea problemelor nu se poate face decât sectorial.
3,5 milioane de români, plecați la muncă în Vest
Peste 3,5 milioane de români au plecat din România la muncă în Occident, țara noastră fiind pe locul al doilea, după Siria, în funcție de ponderea diasporei în totalul populației.
Recent, un adevărat scandal a izbucnit după ce ministrul Muncii din Pakistan a afirmat că această țară poate trimite, în urma solicitării României, un număr de 500.000 de muncitori în țara noastră.
Salariul minim din construcții, criticat
Șeful Camerei de Comerț Româno-Germane a cerut studii de impact pentru măsuri și a condamnat măsura creșterii salariului minim în construcții, luată prin Ordonanța 114.
”Facem lucruri peste noapte, şi cine are vocea mai tare, face un Memorandum cu Guvernul şi se întâmplă ceva. Nu cred că asta este soluţia pentru România, sincer. Poate că o fi bună pentru un domeniu, nu spun nu… dar vin ceilalţi şi spun că e discriminare. Acum avem salariul minim A, salariul minim B şi salariul minim C.
Întrebăm şi noi: o fi normal să se întâmple aşa?
Mai degrabă, nu ar trebui să ne gândim la salariul minim diferenţiat pe regiuni? Noi venim şi creştem salariul minim, foarte frumos, dar sunt regiuni defavorizate…”, a mai apreciat președintele AHK România.