Anul 2012, cu bune şi cu rele în politica românească. Iată ce SCHIMBĂRI MAJORE au avut loc în decursul unui an!

Ianuarie

Luna ianuarie consemnează un şir de proteste de stradă, desfăşurat pe lungimea a două săptămâni, în mai multe oraşe din ţară. Declanşate iniţial de conflictul dintre preşedintele Traian Băsescu şi secretarul de stat Raed Arafat, pe subiectul Legii Sănătăţii, ele au fost alimentate şi de alte nemulţumiri, sfârşind ca o mişcare antisistem. Manifestanţii au cerut demisia guvernului şi a preşedintelui, dar şi schimbarea întregii clase politice.

Februarie

Pe 6 februarie, premierul Emil Boc, preşedintele PDL, anunţă demisia Cabinetului său şi ca urmare a solicitărilor venite din interiorul partidului. Premierul desemnat Mihai-Răzvan Ungureanu alcătuieşte un nou Cabinet, în cadrul căruia democrat-liberalii impun o garnitură de nume noi, printre care Răzvan Mustea, Cristian Petrescu, Lucian Bode.

Martie

În perspectiva alegerilor locale, PDL a anunţat, la începutul lunii martie, prin vocea preşedintelui Emil Boc, că nu va încheia la nivel naţional nici un fel de alianţă electorală, dar, la nivel local, organizaţiile judeţene pot face alianţe cu alte organizaţii politice.

În data de 28 martie, prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde a confirmat, într-o conferinţă de presă organizată la Reşiţa, zvonurile despre înscrierea sa în PNL şi şi-a anunţat candidatura pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin din partea Uniunii Social Liberale.

Recomandări

Toate armele folosite de ruși pentru sprijinirea candidatului Călin Georgescu. România, terenul de testare a dezinformărilor Moscovei în lupta cu Occidentul

Apar şi primele voci din partid care cer demisia lui Boc de la preşedinţia PDL, printre care şi Mihaela Popa, vicepreşedinte al formaţiunii.

Aprilie

Între timp, senatorul Vasile Blaga a fost desemnat, în 2 aprilie, de conducerea partidului, să coordoneze campania electorală a PDL pentru alegerile locale.

Opoziţia anunţă o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu. Purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, afirmă, pe 17 aprilie, că demersul Opoziţiei nu îi sperie pe democrat-liberali şi anunţă că parlamentarii PDL vor fi prezenţi pentru a asigura cvorumul şedinţei, dar nu vor vota.

Pe 27 aprilie, Guvernul Ungureanu a fost demis prin moţiunea de cenzură, o serie de parlamentari PDL părăsind atunci partidul pentru a intra în USL. La rândul său, grupul parlamentarilor UNPR a trecut de partea PSD, cu care a încheiat ulterior Alianţa de Centru Stânga. Astfel, Guvernul Ungureanu a căzut.

Preşedintele PDL, Emil Boc, a constatat că nu mai există coaliţia de guvernare, acuzând de ‘trădare’ grupul minorităţilor naţionale.

Mai

După anunţarea rezultatului votului, preşedintele Traian Băsescu a chemat la consultări partidele politice în vederea desemnării unui prim-ministru, iar, în urma discuţiilor, preşedintele PSD, Victor Ponta, a fost desemnat premier şi, ulterior, numit în fruntea unui nou Guvern.
De la formarea primului Cabinet, o serie de miniştri au fost nevoiţi să părăsească Guvernul, în urma unor acuzaţii de plagiat sau de incompatibilitate, printre aceştia fiind Corina Dumitrescu şi Ioan Mang (Educaţie), Mircea Diaconu (Cultură) sau Victor Alistar (propus ministru delegat pentru strategii guvernamentale).
Încă de la începutul mandatului său, premierul Victor Ponta a recunoscut că a fi premier cu Traian Băsescu preşedinte înseamnă un joc „de-a şoarecele şi pisica”.

Recomandări

Cât de bogat este Horațiu Potra. Deține 75 de terenuri, zeci de case și spații comerciale și 15 kg lingouri de aur

Iunie

Plecările din PDL au continuat. Pe 12 iunie, la două zile după alegerile locale, Vasile Blaga a recunoscut, într-o conferinţă de presă, că „PDL a înregistrat pierderi foarte mari şi a primit un vot politic negativ”. Preşedintele PDL, Emil Boc, împreună cu întreg Biroul Permanent Naţional şi-au prezentat demisia pe 14 iunie. Odată cu alegerea lui Blaga, aproape toată componenţa BPN al PDL a fost modificată.

Nici în tabăra adversă lucruri nu sunt mai calme. PSD avea să piardă unul dintre cei mai importanţi lideri ai partidului, Adrian Năstase, condamnat pe 20 iunie de ÎCCJ la doi ani de închisoare cu executare, prin decizie definitivă şi irevocabilă, în dosarul „Trofeul Calităţii”. Fostul premier social-democrat, care a încercat să se sinucidă înainte de a fi luat de poliţişti de la domiciliu, nu a încetat să acuze în tot acest timp faptul că dosarul său este unul politic, „datorat lui Traian Băsescu”, prin care se vrea eliminarea lui din jocul politic.

Iulie

PDL pierde, pe 4 iulie, şi şefia celor două Camere ale Parlamentului, Vasile Blaga fiind înlocuit din funcţia de preşedinte al Senatului cu liderul liberalilor, Crin Antonescu, iar Roberta Anastase cu social-democratul Valeriu Zgonea. De asemenea, Gheorghe Iancu a fost înlocuit din funcţia de Avocat al Poporului.

Recomandări

Femei și copii mici găsiți în „Abatorul de oameni”, închisoarea în care dictatorul sirian Bashar Al-Assad dusese tortura la un nivel „industrial”

Preşedintele Traian Băsescu este suspendat şi el din funcţie.
În data de 6 iulie, cererea USL privind suspendarea din funcţie a preşedintelui ţării a fost prezentată în plenul reunit al Parlamentului, în prezenţa şefului statului. Senatorii şi deputaţii au votat în favoarea suspendării lui Traian Băsescu, fiind pentru a doua oară când preşedintele României era suspendat de Parlament, o procedură similară având loc şi în 2007.

Din 6 iulie, preşedintele Senatului, liberalul Crin Antonescu, a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. În data de 9 iulie, Curtea Constituţională a României a validat decizia Parlamentului.

August

Crin Antonescu a deţinut funcţia de preşedinte interimar până pe data de 21 august, când tot CCR a invalidat referendumul din 29 iulie. Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, afirma, la acea vreme, că referendumul a fost valid sub aspectul organizării, dar nu a fost întrunit cvorumul cerut de lege, respectiv de 50% plus unu, nefiind atins pragul de prezenţă.

În aceste condiţii, Traian Băsescu a revenit la Cotroceni. Social-democratul Ioan Rus a demisionat, în acea perioadă, din funcţia de ministru al Internelor.

Reacţia preşedintelui Traian Băsescu nu a întârziat să apară. El a acuzat USL, de la tribuna Legislativului, că procedează la o puternică zdruncinare a statului de drept, cu scopul principal de a subordona justiţia „pentru a-şi apăra penalii”.

Septembrie

Urmează perioada de campanie premergătoare referendumului pentru suspendarea şefului statului, răstimp în care PDL, alături de alţi lideri de centru-dreapta acreditează teza unei „lovituri de stat” din partea USL şi promovează ideea neprezentării cetăţenilor la vot la referendum.

Vasile Blaga (PDL), Mihai-Răzvan Ungureanu (Forţa Civică) şi Aurelian Pavelescu (PNŢCD) au semnat, în 16 septembrie, protocolul alianţei partidelor de dreapta. O zi mai târziu, Biroul Electoral Central, a admis protocolul de constituire a Alianţei România Dreaptă (ARD).

ARD s-a lansat oficial pe 29 septembrie, ca alianţă electorală de centru-dreapta, în vederea alegerilor parlamentare. În aceeaşi zi, PDL decide, în cadrul unui Colegiu Director al partidului, să prezinte la alegerile parlamentare din 9 decembrie candidaţi comuni cu PNŢCD şi Forţa Civică, sub sigla ARD. Se decide şi constituirea unei Comisii de etică şi integritate pentru selecţia candidaţilor ARD, for condus de europarlamentarul PDL Monica Macovei.

Octombrie

Pe 17 octombrie, USL şi-a lansat candidaţii la alegerile parlamentare, în cadrul unei grandioase manifestări care a avut loc pe Arena Naţională.

Noiembrie

Preşedintele interimar al PDL Bucureşti, Adriean Videanu, a fost desemnat pe 4 noiembrie coordonator al campaniei electorale a ARD.

În a doua zi după debutul campaniei electorale pentru parlamentare, pe 9 noiembrie, liderul organizaţiei PDL Vrancea, deputatul Alin Trăşculescu, candidat ARD la un nou mandat de parlamentar, este reţinut de procurorii DNA sub acuzaţia de luare de mită. Vasile Blaga anunţă că PDL i-a retras sprijinul politic lui Alin Trăşculescu, iar deputaţii PDL vor vota pentru ridicarea imunităţii acestuia.

Decembrie

Datele finale ale alegerilor parlamentare din 9 decembrie au arătat însă altfel pentru ARD: la Camera Deputaţilor Alianţa a obţinut 16,50% din voturi, iar la Senat – 16,70%.

Candidaţi cu nume grele şi-au obţinut locul în Parlament fie la redistribuire, fie prin atribuire de mandat suplimentar: Vasile Blaga, Mihai-Răzvan Ungureanu, Traian Igaş, Gheorghe Flutur, Ioan Oltean, Elena Udrea, Raluca Turcan, Alin Popoviciu, Ion Ariton, Anca Boagiu, Gheorghe Ialomiţianu, Cezar Preda, Mircea Toader, Mihai Stănişoară, Roberta Anastase, Costică Canacheu şi Theodor Paleologu.
USL a mizat la alegerile parlamentare din 9 decembrie pe 452 de candidaţi în ţară, în Bucureşti şi diaspora. Între cei care au obţinut mandatul după acest scrutin se regăsesc trei foşti premieri, jurnalişti, miniştri ai Cabinetului care era în funcţie şi parlamentari.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, copreşedinte al USL, a prezentat structura noului Guvern şi propunerile de miniştri pe 19 decembrie, precizând că a gândit o schemă a Executivului care să răspundă ideii unei responsabilităţi mult mai clare şi mai directe a fiecărui membru.

Situaţia externă

În 2012, când a împlinit 150 de ani, diplomaţia românească a stat sub semnul schimbării dese a titularilor acestui portofoliu. În decurs de un an, nu mai puţin de patru miniştri, de la patru partide politice diferite, şi-au asumat pe rând, fără mari diferenţe de abordare ideologică, misiunea de a gestiona şi afirma obiectivele de politică externă ale României: întărirea şi consolidarea parteneriatelor cu state membre ale UE şi cu SUA, a relaţiilor de cooperare consolidată cu actorii importanţi pe diverse direcţii geografice, relevante pentru interesele ţării, precum Turcia şi ţările din Caucaz, Orientul Mijlociu sau Extremul Orient.
Politica externă românească nu a cunoscut modificări de direcţii, iar dosare precum Schengen sau MCV – deşi aflate şi în atenţia altor ministere – au avut parte de ‘abordări diplomatice’ şi publice, care au ţinut capul de afiş atât al luptei politice interne, cât şi al presei.

Aderarea României la spaţiul Schengen, obiectiv ratat în 2011, a devenit unul la fel de greu de atins şi în 2012, potrivit Agerpres.
 
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro