ComenteazăLiviu Dragnea pleacă din fruntea PSD şi de la şefia Camerei Deputaţilor direct în puşcărie
Anul 2019 a început cu o tensiune din ce în ce mai evidentă între preşedintele PSD, Liviu Dragnea şi şefa Executivului, Viorica Dăncilă.
Liderul PSD îl schimbă pe Tudorel Toader de la Ministerul Justiţiei, pentru refuzul de a continua reforma în justiţie a PSD, însă nu reuşeşte să îl aducă în locul lui pe Eugen Nicolicea. Preşedintele Klaus Iohannis refuză numirea deputatului pe acest post şi respinge toate propunerile de remaniere.
Dragnea construieşte campania electorală a PSD pentru alegerile europarlamentare, cu un mesaj naţionalist şi populist, în care străinii sunt vinovaţi pentru că mâncăm produse de calitate slabă, iar producătorii români nu sunt lăsaţi să îşi vândă produsele.
Acesta depune chiar şi un proiect de lege, în Parlament, privind dublul standard, prin care produsele aduse în România vor trebui să aibă aceeaşi calitate ca şi în ţările de provenienţă.
În campanie, Dragnea organizează mitinguri ample, în zonele controlate de PSD. Se produc conflicte între simpatizanţii PSD şi contestatarii liderului PSD care îşi aştepta decizia finală în justiţie, în dosarul angajărilor fictive din Teleorman, chiar a doua zi după vot.
Scrutinul la europarlamentare se desfăşoară, din nou, cu probleme în dispora, unde se produc cozi imense. Se înregistrează, de altfel, o prezenţă record, atât în ţară cât şi în străinătate,
Pe 27 mai, Liviu Dragnea află nu doar că PSD a pierdut alegerile europarlamentare, dar şi că merge la puşcărie, după ce a fost condamnat, cu executare, la 3 ani și 6 luni de închisoare.
Cu o prezenţă record pentru acest tip de alegeri, şi o validare a referendumului pe justiţie iniţiat de Klaus Iohannis, PNL devine câștigătorul detașat al alegerilor, cu 27 la sută din voturi, în timp ce PSD reuşeşte cel mai slab scor din istorie, 22,5 la sută din voturi, urmat foarte aproape de Alianța 2020 USR-PLUS, care are 22,4 la sută din voturi.
Viorica Dăncilă devine preşedintele PSD şi candidatul partidului la alegerile prezidenţiale
După europarlamentare, cu liderul partidului încarcerat la Penitenciarul Rahova, PSD încearcă să se regrupeze. Viorica Dăncilă preia şefia partidului, iniţial interimar, din postura de forţă pe care i-o dă funcţia de premier.
Dăncilă organizează chiar şi un Congres extraordinar, pentru a deveni preşedinte plin în partid şi reuşeşte să îi convingă pe cei din conducere că are şansele cele mai mari de a câştiga alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.
Pentru a mai atenua eşecul din primăvară, PSD acceptă modificarea legislaţiei electorale, astfel încât în diaspora să poată vota pe parcursul a trei zile, la următoarele alegeri.
Iar votul se dă în regim de urgenţă, în Parlament, în iunie, preşedintele promulgând legea o lună mai târziu, pe 23 iulie.
ALDE părăşeşte guvernarea în vară, după spulberarea visului ca Tăriceanu să fie candidat unic al alianţei
Între PSD şi ALDE se produce ruptura în vară, după ce Călin Popescu Tăriceanu, care dăduse mai multe semnale privind nevoia unui candidat unic al alianţei PSD-ALDE, îşi dă seama că acest lucru nu se va concretiza.
ALDE îşi restrage toţi miniştrii din Executiv, iar Guvernul Dăncilă rămâne cu mai mulţi miniştri interimari. Grațiela Gavrilescu, vicepremier și ministrul Mediului, Anton Anton, ministrul Energiei și Viorel Ilie, ministru pentru Relația cu Parlamentul, pleacă din Guvern, în timp ce Ramona Mănescu, ministru de Externe, refuză să îşi dea demisia şi preferă să părăsească partidul care o numise în Executiv
După divorţul de PSD, Tăriceanu renunţă şi la şefia Senatului. Social-democraţii reuşesc să îl pună, în locul liderului ALDE, pe Teodor Meleşcanu, care, culmea, venea din acelaşi partid, dar nu a fost susţinut de Tăriceanu.
Votul din Senat a fost contestat la CCR, însă judecătorii se vor pronunţa pe legalitatea numirii lui Meleşcanu la şefgia Senatului abia în ianuarie 2020.
Între timp, ministrul de Interne, Nicolae Moga, demisionează în urma tragediei de la Caracal, iar cel al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, părăseşte Guvernul tot prin demisie, după o declaraţie nefericită, pe acelaşi subiect.
Viorica Dăncilă pierde funcţia de premier, cu voturi de la parlamentari PSD
Principalul vot în 2019 a fost cel pentru moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Viorica Dăncilă.
Pe 10 octombrie, cu douiă zile înainte de începerea campaniei electorale pentru prezidenţiale, Executivul PSD era demis prin votul Parlamentului.
Au contribuit la succesul demersului atât Pro România, cât şi ALDE, dar şi câţiva parlamentari de la PSD: Mihăiţă Găină, Gabriel Petrea şi Sorin Bota.
Schimbarea venea în plină campanie pentru alegerile prezidenţiale, iar preşedintele Klaus Iohannis, candidat pentru un nou mandat, intră din acel moment în jocul politic pentru formarea unei noi majorităţi în Parlament, care să dea un Guvern PNL.
Liberalii au fost singurii care şi-au asumat preluarea guvernării, cu un Executiv monocolor, după ce USR a refuzat să intre în Executiv.
Klaus Iohannis câştigă al doilea mandat cu un scor zdrobitor. Dăncilă, executată de cei din PSD
Campania pentru alegerile prezidenţiale a fost una anostă şi fără confruntări directe între principalii contracandidaţi.
Liderul USR Dan Barna se aruncă în cursa pentru şefia statului, deşi între USR şi PLUS existau păreri diferite, pe această temă. Pentru a-i împăca pe cei din alianţă, Barna acceptă varianta unui tandem preşedinte-premier, cu Dacian Cioloş, şi organizează şi un Congres, în plină campanie, pentru a se alege preşedinte al USR.
Barna nu reuşeşte să se califice în finala pentru şefia statului. Preşedintele Klaus Iohannis intră în turul doi cu Viorica Dăncilă, şi decide să nu aibă niciun fel de confruntare electorală, faţă în faţă, cu candidata PSD.
Klaus Iohannis a câştigat al doilea mandat cu un scor mare, 6.509.135 voturi, adică un procent de 66.09 % din totalul voturilor valabil exprimate. Viorica Dăncilă a obţinut doar 3.339.922 voturi, respectiv 33.91 % şi pierde, o dată cu alegerile, şi şefia partidului.
PSD renunţă la întreaga conducere care s-a implicat în organizarea campaniei, şi votează o nouă echipă, interimară, cu Marcel Ciolacu în frunte Un Congres PSD este convocat în luna februarie 2020, pentru alegerea unui nou preşedinte şi a unei noi conduceri social-democrate.
Guvernul Orban, fără majoritate în Parlament, apelează la asumarea răspunderii pentru a-şi adopta bugetul pe 2020
Guvernul Orban proaspăt instalat la Palatul Victoria are o problemă majoră. După ce a reuşit să treacă de votul de învestitură la diferenţă de doar 7 voturi, Executivul s-a lovit de lipsa majorităţii, în Parlament, pentru adoptarea proiectelor de lege.
Astfel, Ludovic Orban a apelat la asumarea răspunderii, pentru a modifica
legile Justiției, pentru abrogarea OUG 51 privind decontarea transportului pentru elevi și legea plafoanelor bugetare.
A doua asumare a vizat bugetul de stat pe 2020, o premieră în istoria parlamentară post-decembristă. Ambele asumări au fost atacate la CCR de către PSD.
PNL reuşeşte să anuleze şi recursul compensatoriu, în Parlament, toate partidele votând pentru anularea efectelor acestei legi care a scos din puşcării zeci de mii de deţinuţi, iar o parte dintre aceştia au făcut noi infracţiuni, inclusiv crime şi violuri.