Facebook, amendă de 5 miliarde de dolari
Facebook a plătit în acest an o amendă de 5 miliarde de dolari, după ce autoritățile din SUA au finalizat investigația privind scandalul Cambridge Analytica.
Reamintim: în anul 2018 s-a aflat că firma de marketing politic Cambridge Analytica, cu sediul în Marea Britanie, a accesat ilegal datele personale ale unui număr de 87 de milioane de utilizatori de Facebook, cu ajutorul unui chestionar.
Deși 70 de milioane dintre aceștia se aflau în SUA, există utilizatori afectați în toată lumea. În România, numărul a fost de 112.343 de oameni.
Zeci de mii de aplicații sifonau date. Nu știm care
În luna septembrie a acestui an, Facebook a mai anunțat că a suspendat zeci de mii de aplicații, ca parte a unei investigații lansate în urma scandalului Cambridge Analytica.
Facebook nu a dat și numele acestora, însă a spus că acestea au fost create de 400 de dezvoltatori. Nici numele acestora nu a fost făcut public, așa că nici până acum nu știm unde au ajuns datele noastre.
Facebook lasă politicienii să mintă în reclame
O altă problemă arzătoare legată de Facebook o constituie faptul că permite politicienilor să mintă pur și simplu în reclame.
Mai precis, Facebook nu verifică acuratețea datelor din reclamele politice. Twitter a anunțat că interzice reclamele mincinoase, la fel și Google. Nu și Facebook.
Și asta pentru că Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul general al gigantului, nu vrea ca Facebook să devină ”Ministerul Adevărului”, să spună ce e fals și ce e adevărat.
Zuckerberg vrea ca oamenii să își dea seama când politicienii îi mint și să judece ei înșiși.
Facebook vrea să evite astfel criticile conservatorilor și a celor de dreapta, care spun că îi cenzurează.
Moneda digitală Libra, o problemă pentru guverne
Legat de Facebook, anul 2019 a mai venit cu o problemă: gigantul a anunțat planuri pentru lansarea unei monede digitale proprii. Numită Libra, aceasta urma să aibă o valoare fixă raportată la un coș de valute și să fie folosită la transmiterea de bani prin intermediul platformelor Facebook Messenger sau WhatsApp.
Numai că tot mai multe guverne ale lumii se opun, din cauză că există mai multe riscuri. Acestea au cerut respectarea ”la sânge” a regulilor pentru prevenirea spălării de bani și a finanțării organizațiilor teroriste.
Un alt motiv pentru care guvernele și băncile centrale ale lumii se tem de Libra este faptul că statele ar putea pierde controlul general asupra banilor, acesta urmând să fie ”privatizat”, și să cadă sub influența multinaționalelor.
Huawei, ”ochiul și timpanul” Chinei
Scandalul Huawei este o altă problemă care a ”explodat” în 2019. SUA au impus sancțiuni dure grupului chinez, deoarece există posibilitatea ca Beijingul să asculte orice flux de date din sistemele sale. O lege din China obligă companiile să asiste statul în cadrul cercetărilor judiciare.
Huawei este cel mai mare producător de echipamente de telecomunicații din lume, înaintea Ericsson și Nokia. De asemenea, este al treilea producător de telefoane mobile din lume, după Samsung și Apple.
SUA nu doresc ca statele membre NATO să instaleze echipamente Huawei în cadrul rețelelor lor 5G. Suspiciunea vine de la faptul că fondatorul Huawei, Ren Zhengfei, a lucrat în armata chineză.
Problema 5G
Trecerea la 5G va avea implicații profunde în societate, sistemul urmând să fie ”osatura” platformelor inteligente, de la dispozitive conectate și mașini inteligente la fabricile viitorului sau inteligența artificială.
Din cauza sancțiunilor impuse de SUA, Huawei nu mai are voie să instaleze aplicațiile Google pe noile sale smartphone-uri. Ca atare, modelul Huawei Mate 30 nu vine cu magazinul de aplicații Google Play și nici cu YouTube, Gmail sau Chrome.
TikTok, cenzură la pachet
Tot legată de China este și ascensiunea rețelei sociale TikTok, foarte populară printre tineri. Aceasta provine tot din China, fiind deținută de către grupul ByteDance, care are o valoare de piață de 70 de miliarde de dolari.
Acum, însă, aceasta a început să se extindă și la nivel mondial, ajungând foarte populară printre tineri. TikTok are 120 de milioane de utilizatori în India și 80 de milioane în SUA. La nivel mondial are 800 de milioane.
TikTok a intrat în centrul atenției odată cu protestele pentru democrație și libertate din Hong Kong, desfășurate în ultimele 6 luni.
The Guardian scria în septembrie că TikTok cenzurează filmulețele care nu sunt pe placul Beijingului, cum e cazul celor ce menționează independența Tibetului, secta Falun Gong sau masacrul din Piața Tienanmen.
Spionați de asistenții digitali
Asistenții virtuali au pornit ca o promisiune, iar acum au ajuns să ne invadeze viața privată.
Asistenții virtuali pot seta alarme, pot spune vremea, pot citi știrile, pot face cumpărături online sau pot pune muzică. Amazon dezvoltă asistentul virtual Alexa, acesta fiind instalat pe mai multe serii de dispozitive lansate de către Amazon, precum boxele Echo Dot.
Dar, pentru a face aceste lucruri posibile, utilizatorii trebuie să fie de acord cu termenii și condițiile de utilizare.
Iar acestea dau voie companiilor să folosească datele noastre private pentru îmbunătățirea platformelor de inteligență artificială.
Presa britanică a scris în vară cum angajații Amazon din România au ascultat convorbiri private, ajungând să asculte discuții, certuri, discuții despre bani și sănătate, ba chiar și partide de sex.
Angajații Amazon transcriau conversațiile pentru a îmbunătăți funcționarea Alexa.
Ulterior, presa a scris că și angajații altor giganți IT făceau același lucru.
Microsoft plătea contractori externi pentru a transcrie convorbirile efectuate pe Skype și comenzile asistentului digital Cortana, iar Facebook ascultă și transcrie anumite conversații efectuate prin Facebook Messenger.
De asemenea, contractorii Apple au ascultat inclusiv ”secrete sexuale” ale utilizatorilor care foloseau Siri – asistentul digital de pe iPhone, iPad și Mac.
Apple și Google au încetat ulterior practica ascultării conversațiilor pentru îmbunătățirea asistenților virtuali. Cel puțin din câte știm.
Un bug de Facetime putea activa camera și microfonul pe iPhone
O altă mare problemă de securitate devoalată în acest an o constituie un bug din aplicația de videochat FaceTime a celor de la Apple. Mai exact, din cauza bug-ului se puteau activa de la distanță camera și microfonul dispozitivului.
Problema viza sistemul de operare iOS, astfel că erau afectate persoanele cu iPhone.
Apple a oprit imediat facilitatea Groups FaceTime, iar apoi a reparat problema.
Interceptarea fluxului video la soneriile Ring
Nu doar Apple este afectată de astfel de bug-uri.
La începutul lunii decembrie, presa internațională a scris că o vulnerabilitate din soneriile inteligente Ring, produse și comercializate de Amazon, a permis atacatorilor să intercepteze datele de acces în rețelele Wi-Fi.
Amazon a cumpărat Ring cu un miliard de dolari în 2018.
Telefoane spionate prin WhatsApp
Un alt bug a fost de vină și pentru spargerea conturilor de WhatsApp ale unor politicieni din mai multe state aliate ale SUA.
WhatsApp a dat în judecată în luna noiembrie NSO Group, din Israel, acuzând că a facilitat spionarea a circa 1.400 de politicieni, jurnaliști, disidenți și diplomați.
WhatsApp acuză compania că a construit și exploatat o platformă care folosea o vulnerabilitate din cadrul serverelor WhatsApp pentru a ajuta clienții să spargă telefoanele victimelor.
O parte ”semnificativă” a victimelor o reprezintă oficiali guvernamentali şi militari de rang înalt din cel puţin 20 de ţări de pe cinci continente.
Multe dintre victime sunt din Statele Unite, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Mexic, Pakistan şi India.
Activiștii din India au cerut demararea unei anchete, după ce mai mulți jurnaliști, academicieni sau membri ai unor organizații non-guvernamentale au declarat că au fost avertizați în privat de WhatsApp că au fost victima unei campanii de infiltrare a telefoanelor lor.
WhatsApp are 400 de milioane de utilizatori în India, potrivit TechCrunch și 1,5 miliarde la nivel global.
NSO neagă acuzațiile.
Recunoașterea facială și distopiile viitorului
În fine, recunoașterea facială este una dintre problemele stringente ale lumii actuale.
SUA au impus sancțiuni grupului chinez Hikvision, cel mai mare producător de sisteme de supraveghere video din lume, din cauza colaborării cu regimul de la Beijing în privința taberelor în care sunt ținuți uigurii.
Alături de aceasta se mai află și alte firme, precum Dahua – care produce tot sisteme de supraveghere, dar și SenseTime și Megvii, care produc softuri de recunoaștere facială.
Recunoașterea facială a fost indicată ca o problemă și de un studiu din SUA. Acesta a arătat că multe sisteme de recunoaștere facială identifică greșit persoanele de culoare, mult mai des decât pe cele albe.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!