Anul începe cu 40 de ventilatoare nefolosite la „Matei Balş” și cu apeluri disperate de la ATI Colentina. „Vedem ce cadavre vii o să ajungem”

Aflate unul lângă celălalt, în nord-estul centrului Bucureștiului, Colentina și Balș însumează aproape 50 de paturi de terapie intensivă pentru pacienții COVID și alcătuiesc cel mai mare pol de tratare a pacienților critici de coronavirus din România. 

Aici, 2021 a început cu o situație disperată, nu ezită să mărturisească, în interviuri pentru Libertatea, medici de la cele două spitale, care-și asumă cu nume și prenume detaliile unei vieți pe care o descriu drept ”îngrozitoare”. 

„Balș”: medici ATI la jumătate față de necesar

Pe hârtie, „Matei Balș” are dotări şi spaţiu pentru cel puţin încă 20 de paturi de terapie intensivă, inclusiv 40 de ventilatoare în plus, neutilizate în acest moment. În practică, secţia ATI are mai puţin de jumătate din personalul necesar.

La Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, aceeaşi echipă lucrează pe secţia de ATI de la începutul pandemiei.

Aceiaşi oameni din martie, „fără pauză, fără concedii”, spune medicul Cătălin Apostolescu, purtător de cuvânt la „Balş”.

Lor li s-a mai adăugat, pe parcursul anului 2020, şi câte unul-doi rezidenţi ATI – dar nu constant, „ci câte două-trei luni”.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

„Chiar şi în condiţii normale, adică pre-COVID, personalul ar fi trebuit dublat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, adaugă Apostolescu.

„În mod normal, ar trebui să avem o asistentă la două paturi şi un medic de terapie intensivă la 3-4 paturi. Noi avem, pe o tură de 12 ore, şase asistente: trei afară şi trei înăuntru, adică în echipamentele de protecţie, ceea ce înseamnă că revine o asistentă la 6-7 paturi, de fapt”, explică Apostolescu.

Aici a început tratarea pandemiei

Unii membri ai echipei ATI de la „Balş” lucrează din februarie în combaterea pandemiei, pentru că au făcut parte din echipa care a preluat primele cazuri de COVID-19 în România.

Există, în spital, infrastructură şi dotări pentru a dubla cel puţin capacitatea de terapie intensivă COVID, dar nu există şi personal pentru a face asta. În plus, personalul deja existent se simte, după aceste 10 luni foarte grele, copleşit. 

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

În Europa Occidentală, în Italia sau Franţa, după o lună şi jumătate, două luni, medicii din secţiile ATI-COVID au fost înlocuiţi cu colegi din alte spitale şi odihniţi, explică Apostolescu, lucrau în cicluri, practic, dar în România, în niciun spital COVID, nu s-a întâmplat asta.

„Nu ne aşteptăm la o scădere până în iunie”

Aparatele astea nu merg singure, aceasta a fost mereu problema mare în sistemul sanitar: resursa umană, care este puţină şi prost distribuită. Toată lumea cumpără ventilatoare, toată lumea donează ventilatoare, de parcă ar merge singure.

Cătălin Apostolescu, medic INBI Balş:

Întrebat dacă are colegi în burnout, Apostolescu, care recunoaşte că nu mai suportă să-şi audă mobilul sunând, a răspuns simplu: „Toţi suntem în burnout”. Doctorul descrie oboseala psihologică, senzaţia de a fi mereu în priză, mereu gata să răspundă la un milion de întrebări, „când sunt acasă şi sună telefonul, îmi vine să dau cu el de pereţi”.

„Sunt două posibilităţi: ori o să clacăm şi o să ne prăbuşim, ori avem varianta optimistă, că vine vaccinul şi scad cazurile – dar nu ne aşteptăm la o scădere până în iunie – şi, dacă supravieţuim acestor şase luni, vedem ce cadavre vii o să ajungem” – avertizează medicul.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

Apostolescu crede că societatea nu înţelege că „tragem la maxim de o resursă epuizabilă” şi că „toate neîmplinirile sunt reproşate acestor oameni care muncesc, de dimineaţă până seara, în costume de protecţie”.

„Cel mai mult m-a afectat prostia de care poate da dovadă o societate. Nimic din ce fac medicii nu e bine pentru restul. Tot românul a avut un must să se ducă la mare, să-şi facă vacanţa în Grecia, în timp ce nişte oameni au lucrat în echipamente de protecţie, la 40 de grade. Apoi, românul, nu vorbesc despre toți, ci despre cei pe care nu i-a interesat decât satisfacerea instinctelor primare imediate, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de ce se întâmplă în spitale”, concluzionează Apostolescu.

Într-o ţară în care se munceşte ca-n România, nici medicina nu e ca-n Germania.

Cătălin Apostolescu:

„Colentina”: 29 de paturi ATI, una dintre cele mai mari capacități din țară, și puțini medici

La câteva zeci de metri distanță, Spitalul Colentina trece prin probleme similare, spune medicul ATI Laura Zarafin.

„Avem 29 de paturi ATI și doar 14 medici ATI. Sub jumătate din necesar. Două colege din 14 s-au îmbolnăvit de COVID. Cât eram 14, am făcut 6 gărzi pe lună. Acum am făcut 8 gărzi. Nu mai putem rezista”, spune Zarafin.

Ea reclamă o lipsă de organizare de la nivelul autorităților sanitare, dar și „chiar dacă se vor supăra colegii pe mine”, o lipsă de solidaritate din partea medicilor ATI de la alte spitale non-COVID.

„Înțeleg că sunt spitale care nu vor bolnavi COVID. Bine. Dar atunci ne pot ajuta să vină să lucrăm împreună. Măcar din cei 150 de medici care au luat examenul de specialitate ATI anul ăsta dacă ni s-ar repartiza și tot ar fi excelent”, spune doctorul ATI de la „Colentina”.

Am 27 de ani de experiență și nu am tratat o boală precum COVID. De 10 luni suntem îngroziți, tot ce vedem și auzim noaptea, în somn, este respirația întreruptă a pacienților care mor pentru că nu mai pot respira. Nu mai putem!

Dr. Laura Zarafin:

„Mă tem pentru viața pacienților mei, pentru că pot lua decizii proaste”

Zarafin susține: „Nu doar că nu ne-am luat concedii, dar nu mai avem resurse fizice și psihice firești, normale. Și nimănui nu pare că-i pasă”.

Orice ajutor de personal din zona ATI ar fi bine-venit, spune ea, pentru că la fel se întâmplă la asistente, infirmieri. „Suntem atât de obosiți încât mă tem pentru viața pacienților mei, pentru că pot lua decizii proaste. La «Colentina» și la «Balș» nu mai putem”.

„Un singur lucru aș vrea să vă întreb. Ca pacient ați vrea să vă trateze un medic nedormit, nervos, nesigur pe gândirea și pe reflexele lui?”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro