ComenteazăPartidele se pregătesc pentru două campanii electorale: locale şi parlamentare
Partidele intră, încă de la începutul anului, în logica de campanie. Se pregătesc pentru alegerile locale care vor avea loc în luna mai sau iunie. Deşi partidele mici ar fi dorit ca scrutinul pentru alegerea primarilor să aibă loc în două tururi de scrutin, modificarea legislaţiei se lasă aşteptată, în Parlament.
Va rezista sau nu alianţa dintre USR şi PLUS?
Şansele ca Parlamentul să voteze o astfel de lege sunt din în ce mai mici, iar USR-ul, principalul beneficiar al acestei legi, a cerut Guvernului să îşi asume o ordonanţă pe această temă, în contextul blocajului PSD în Legislativ.
Marea dilemă a localelor este dacă dreapta va reuşi să se strângă în jurul unor candidaturi comune. Asta în condiţiile în care deja USR a anunţat că la Primăria Capitalei îl susţine pe Nicuşor Dan, iar PLUS-ul lui Dacian Cioloş îl promovează pe Vlad Voiculescu.
Tensiunile dintre cele două partide nu sunt o noutate. Iar negocierile dure pentru impunerea candidaţilor la primăriile din ţară şi pe lista pentru parlamentare ar putea să ducă ruperea alianţei.
Şi liberalii ar dori să aibă un candidat unic, iar şansele ca formaţiunile să se unească pentru câştigarea Capitalei par din ce în ce mai mici.
PSD a anunţat deja că va merge cu o nouă candidatură a Gabrielei Firea la Primăria Generală şi cel mai probabil şi primarii de Sectoare vor încerca să câştige un nou mandat.
Ce şanse sunt să se organizeze alegeri anticipate
O altă aşteptare a celor de la USR şi PLUS o reprezintă declanşarea alegerilor anticipate, astfel încât parlamentarele să aibă loc cât mai repede, de preferat o dată cu alegerile locale.
Preşedintele Klaus Iohannis spunea despre anticipate că şansele să se producă sunt de 50%, deoarece nu toate forţele politice sunt de acord cu acest lucru.
Pentru a se declanşa anticipate, Guvernul Orban ar trebui să demisioneze, iar în Parlament să pice două noi propuneri de premier, lucru greu de pus în practică.
PSD intră într-o nouă eră. Congresul din februarie va impune un nou preşedinte
PSD se pregăteşte să se reformeze, cu o nouă conducere, după eşecurile de la europarlamentare şi prezidenţiale.
Până în prezent, Marcel Ciolacu, care a preluat şi interimat şefia partidului, după debarcarea Vioricăi Dăncilă, pare să reuşească să strângă în jurul lui cei mai mulţi dintre liderii PSD.
Unul dintre susţinătorii lui Ciolacu este chiar primarul Capitalei, Gabriela Firea, care ar putea candida în tandem cu Ciolacu, pentru poziţia de preşedinte executiv.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat, deja, că doreşte ca la congres să candideze cu o echipă, iar decizia în conducerea partidului să fie una colectivă.
În partid ar putea veni şi foşti politicieni, precum Vasile Dâncu sau Sorin Grindeanu, iar Robert Negoiţă, dat afară de Viorica Dăncilă, a fost chemat înapoi în PSD, pentru a candida la Sectorul 3, pentru un nou mandat.
PNL, aşteptat să vină cu rezultate în guvernare. Dublarea alocaţiilor, tăierea pensiilor speciale, majorările de pensii şi salarii, printre provocări
După ce s-a plâns, la preluarea mandatului, de „greaua moştenire” lăsată de PSD, liberalii trebuie să înceapă să producă rezultate în guvernare. Deja, pentru că nu au majoritate în Parlament, au fost nevoiţi să apeleze la angajarea răspunderii, pe proiectul bugetului de stat pe 2020.
În luna ianuarie, judecătorii CCR vor anunţa dacă a existat un conflict constituţional între Guvern şi Parlament, prin faptul că Executivul şi-a trecut bugetul prin angajarea răspunderii.
Preşedintele Klaus Iohannis va trebui, de asemenea, să ia o decizie, dacă promulgă legea de dublare a alocaţiilor, măsură impusă de PSD, în Parlament, în ultima şedinţă de plen.
Guvernul Orban trebuie să aplice, în 2020, şi majorările de pensii şi salarii din legile adoptate de PSD, în perioada guvernării sale. Majorarea cu 40% a pensiilor, în septembrie 2020, este inclusă în buget, a spus premierul Ludovic Orban, însă trebuie luată o decizie în privinţa pensiilor speciale.
Partidele au ajuns la un consens în privinţa păstrării pensiilor magistraţilor şi a militarilor, şi eliminarea tuturor celorlalte pensii care nu sunt bazate pe contributivitate.
Proiectul este, însă, blocat la comisia de muncă din Camera Deputaţilor.
Prin asumarea răspunderii, Executivul Orban a reuşit să amâne cu un an intrarea în vigoare a pensiilor speciale pentru aleşii locali, măsură propusă tot în timpul guvernării PSD.