Cine se plimbă prin Barcelona în aceste zile va fi surprins să vadă panourile pe care se poate observa o găleată de plastic roșie și mesajul „Apa nu cade din cer”. Reclamele fac parte dintr-o campanie prin care autoritățile încearcă să convingă oamenii să economisească apă.
Laigua no cau del cel – https://t.co/Ow1GxBLksC
— El Matí Digital (@elmatidigital) February 12, 2024
– Montserrat Font Fabra pic.twitter.com/AA1BK9Z3PB
Consumul zilnic de apă per locuitor este limitat. Parcurile nu sunt udate, fântânile sunt uscate, iar dușurile de la piscine și plaje sunt închise. În plus, fermierii nu își pot iriga majoritatea culturilor și trebuie să își reducă la jumătate consumul de apă pentru animale sau se confruntă cu amenzi.
Dar nu doar Catalonia se confruntă cu asemenea probleme. Harta Observatorului European privind Seceta prezintă întreaga coastă mediteraneeană spaniolă confruntându-se cu probleme, cu zone roșii indicând o alertă similară cu cele din nordul Africii și Sicilia.
Dacă Catalonia trece în această perioadă prin cea mai gravă secetă înregistrată în zonă, regiunea sudică Andalucia se confruntă cu o secetă continuă din 2016. Anul trecut, secetele din Spania s-au clasat printre cele mai costisitoare 10 dezastre climatice din lume, potrivit unui raport realizat de Christian Aid.
Iar aceste efecte se văd deja în societate prin protestele fermierilor. Incertitudinea cu privire la producțiile agricole, prețurile și aprovizionarea cu apă explică o parte din nemulțumirile fermierilor care blochează drumurile și protestează pe străzile orașelor spaniole. De altfel, proteste de amploare ale fermierilor au avut loc în 2024 în aproape toate statele europene.
Dincolo de lipsa actuală de apă, fermierii se plâng de o serie de probleme, de la birocrația exagerată la concurență neloială din partea țărilor din afara UE, cu standarde mai scăzute de mediu și sănătate, până la cerințe stricte de finanțare. Protestele vizează și măsurile menite să reducă impactul agriculturii asupra mediului.
Probleme precum criza climatică și tensiunile dintre marile orașe și regiunile spaniole depopulate devin din ce în ce mai politizate. Sandra León, profesor de științe politice și director al Institutului Carlos III-Juan March, spune că a monitorizat atitudinile publice de-a lungul timpului și a observat o reacție tot mai mare împotriva politicilor climatice, în special în rândul bărbaților.
În același timp, spune León, criza climatică și tensiunile urban-rural sunt probleme care nu sunt încă „complet cristalizate” în Spania. Iar faptul că oamenii nu au încă opinii foarte ferme despre ele, lasă spațiu pentru exploatare politică sau pentru manipulare.
Partidul de extremă dreapta Vox și alți politicieni populiști ar putea capta cu siguranță aceste dezbateri, susține León, dar există și motive pentru a spera că vor rămâne „spații pentru înțelegere”, deoarece aceste probleme nu sunt încă la fel de polarizate ca altele.
Acest lucru va necesita totuși mult efort, mai întâi din partea politicienilor de masă, inclusiv a celor din opoziție care sunt tentați să joace cartea negării climatice.