Aflat la 100 de kilometri de Tulcea, Caraorman este unul dintre cele mai izolate sate din Deltă. Împrejurimile lasă impresia unui deșert în mijlocul unei oaze de apă, cu dune de nisip și case abandonate. Satul este, practic, o insulă în mijlocul Dunării.
Caraorman aparține de comuna Crișan, rămasă fără primar după ce acesta a fost prins luând mită când România era în stare de urgență.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img0475-1024x648.jpg)
Pentru a ajunge din Tulcea în Caraorman, localnicii trebuie să meargă întâi în Crișan, reședința comunei, și acolo să aștepte singurul transport al zilei până în sat, la 15.30 sau 16.30. În sens invers este o singură cursă, dimineața devreme.
Senzația de sat abandonat reiese și din literele căzute ale unui panou amplasat pe ponton: „INE AȚI VE IT ÎN ATUL ARAO MAN”.
Cum pășești pe mal, te întâmpină un peisaj dezolant. Sunt ruinele a ceea ce ar fi trebuit să devină o fabrică de prelucrare a nisipului în epoca Ceaușescu.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img0803-1024x683.jpg)
Ulițele prăfuite ale satului sunt pustii, multe case sunt abandonate, iar mașinile și tractoarele lăsate de izbeliște s-au transformat, cu timpul, în grămezi ruginite de fier vechi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Paradoxal, satul a devenit tot mai vizitat de turiști în ultimii ani și principala atracție este pădurea Caraorman. Sub promisiunea unei excursii prin zona protejată a arborilor seculari, câțiva localnici și-au făcut propria afacere și taxează turiștii cu 400-500 de lei pentru o plimbare cu camionete neînmatriculate devenite, prin adăugarea unor băncuțe din lemn, mașini de safari.
Și izolați, și fără medic, și fără apă
Cum suntem în pragul alegerilor locale, satul este împânzit de afișe electorale și de promisiuni de mai bine, un “Crișan în care se poate”. Sunt lipite pe garduri, pe stâlpi și agățate de cablurile de electricitate deasupra străzilor neasfaltate. În campanie, toți candidații au soluții la toate problemele.
Populaţia, în schimb, se confruntă cu un grad ridicat de izolare, din cauza accesului dificil în sat, care se face doar cu barca. Pe lângă asta, localitatea nu are nici măcar personal medical, singurul dispensar stând nefolosit, și nici rețea de canalizare sau apă potabilă.
Dacă cineva are nevoie de ajutor, ambulanței îi ia mai bine de o oră să ajungă din Tulcea în Caraorman. În cazul unei urgențe, se apelează la elicopter, spun autoritățile locale, însă doar dacă este disponibil în acel moment. Iarna e și mai dificil.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img0833-1024x683.jpg)
“Pentru iarnă, luăm din timp medicamente. Cine nu ia din timp rabdă cu moartea”, spune un localnic de 85 de ani.
Un sat înconjurat de apă nu are apă
Lipsa apei potabile este una dintre cele mai mari probleme ale celor aproape 200 de persoane care locuiesc în Caraorman. Oamenii folosesc apa din propriile fântâni și pentru băut, și pentru gătit. Unii și-au permis o investiție într-un hidrofor care să le tragă apa în casă, la robinete, ceilalți folosesc găleata.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img0853-1024x683.jpg)
“Avem fântână. E adevărat că nu în toate zonele apa din fântână este bună. Mai este și calcaroasă, mai are și filoane de fier, dar a noastră e bună. Un pic sărățică, sălcie, dar nu e problemă, cu ea gătim, din ea bem”, spune o femeie.
Însă nici apa din fântâni nu este suficientă. De câteva veri, când e secetă, fântânile seacă și ele, iar oamenii sunt nevoiți să cumpere apă îmbuteliată de la magazinul din sat. Așteaptă cu zilele ca puțurile să se umple din nou, ca să poată face baie sau să își spele hainele.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img0909-1024x658.jpg)
Lipsa apei în fântâni le-a afectat și grădinile. Legumele, porumbul, florile, toate s-au uscat anul ăsta, pentru că nici ploi nu prea au fost.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Apa din fântâni nu este potabilă, spun rapoartele DSP
Ce nu conștientizează localnicii este că apa din propriile fântâni i-ar putea îmbolnăvi.
Un raport al Direcției de Sănătate Publică Tulcea din 2015 arată depășiri ale valorilor la parametrii microbiologici. Sunt depășiri și în ceea ce privește nitrații.
Nitrații sunt un component natural al solului. O parte din ei sunt absorbiți de rădăcinile plantelor, dar surplusul contaminează pânza freatică. Odată ingerați, nitrații devin nitriți, iar aceștia sunt foarte toxici.
O cantitate prea mare de nitrați în organism provoacă hipertensiune, cefalee, intoxicație, cianoză severă, chiar și cancer. Nou-născuții sunt cei mai vulnerabili.
Istoria unei promisiuni
O Hotărâre de Guvern din 1996 a dat mână liberă Ministerului Mediului, prin Apele Române, să înceapă investițiile în sistemele de alimentare cu apă potabilă în localitățile Ceatalchioi, Partizani, Gorgova, Caraorman, Pătlăgeanca, Periprava, Tudor Vladimirescu, C.A. Rosetti, Letea și Sfistofca din Delta Dunării.
Rând pe rând, lucrările au fost finalizate. În comuna Ceatalchioi a fost inaugurată în 2018, cu mare fast, o stație de alimentare cu apă fără instalație de clorinare – ceea ce înseamnă că apa oricum nu va fi bună de băut.
În 2019, a fost terminată rețeaua de alimentare cu apă potabilă din Caraorman, comuna Crișan.
Legea a trecut de Parlament, dar s-a blocat la președinte
Conform legii, serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare al localităților se află în responsabilitatea autorităților locale. Astfel, pentru a fi dată în folosință, rețeaua de alimentare cu apă construită în Caraorman trebuie să intre întâi în administrarea Primăriei Crișan.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img0757-1024x683.jpg)
Anul trecut, deputatul PSD Lucian Simion a inițiat un proiect de lege pentru trecerea rețelei de apă din Caraorman și a stațiilor de tratare și de pompare din Ceatalchioi din administrarea Apelor Române în proprietatea primăriilor Crișan și, respectiv, Ceatalchioi.
Proiectul a fost adoptat tacit de Senat în octombrie anul trecut și, după ce a trecut prin mai multe comisii pentru avize, a fost adoptat și de Camera Deputaților, cameră decizională, în iunie anul acesta, apoi a ajuns la președinte pentru promulgare.
Șeful statului a trimis legea la Curtea Constituțională, cu sesizare de neconstituționalitate.
Inițiatorul legii: “Am avut o situație identică într-o altă localitate. Atunci de ce s-a putut?”
Conform procedurilor, pentru ca un bun aflat în proprietatea publică a statului să treacă în administrarea unei autorități locale, Consiliul Local al localității trebuie să ceară acel bun de la minister printr-o Hotărâre de Consiliu. În baza acelei hotărâri, ministerul care are în proprietate bunul trebuie să propună o Hotărâre de Guvern, care să fie apoi adoptată de Executiv.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img0965-1024x683.jpg)
În sesizare, președintele Klaus Iohannis atrage atenția exact asupra acestui fapt: bunurile aflate în proprietatea publică a statului pot fi transferate la primării doar prin Hotărâre de Guvern, în niciun caz prin lege dată de Parlament, așa cum e în această situație.
Deputatul Lucian Simion spune că nu înțelege demersul Administrației Prezidențiale. Pentru comuna Maliuc, parte din același proiect al statului din 1996, a aplicat același scenariu, al legii în Parlament, un act normativ cu formulare identică.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img0816-1024x683.jpg)
“S-a putut o dată, în 2018, cu localitatea Maliuc. Atunci s-a încercat prin Hotărâre de Guvern, dar Ministerul Justiției nu a fost de acord, de aceea am mers prin procedură legislativă în Parlament. A fost o situație identică. Atunci de ce s-a putut?”, spune Simion.
Mai mult, explică Administrația Prezidențială, Primăria Crișan și, respectiv, Primăria Ceatalchioi nu au cerut în proprietate, prin Hotărâre de Consiliu Local, rețelele de alimentare cu apă de la Ministerul Mediului, iar prin “lipsa manifestării de voință” este încălcat principiul autonomiei locale.
Nu e clar de ce Administrația Prezidențială invocă lipsa acestor acte, pentru că cele două Hotărâri de Consiliu Local, prin care se solicită rețelele de apă de la Ministerul Mediului, există.
Ambele au fost votate de consilierii locali din fiecare comună în decembrie 2019, ce-i drept, la două luni după ce proiectul de lege al deputatului Lucian Simion a trecut de prima Cameră a Parlamentului.
O soluție găsită de asociația lui Ivan Patzaichin: sistem mecanic de purificare a apei
În timp ce autoritățile se ceartă pe proceduri legislative, un ONG a găsit soluții pentru alte localități din Deltă lipsite de apă potabilă și de proiecte.
În primăvara anului trecut, Asociația Mila 23 a lui Ivan Patzaichin a instalat un sistem inovator de epurare a apei la un refugiu pescăresc de pe canalul Sireasa al Deltei Dunării.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img9300-1024x683.jpg)
Sistemul este în întregime mecanic și e acționat de o pedală: apa este pompată într-un rezervor și trece apoi cu presiune prin mai multe filtre care opresc particulele de fier și orice alte reziduuri și bacterii.
“Oamenii foloseau apa direct din Dunăre, dar pe-atunci, prin anii 50-60, era mai curată. Varianta asta e bună pentru locuri foarte izolate, cum sunt refugiile pescărești sau chiar satele ca Letea sau Caraorman. Pentru oamenii de acolo, soluția asta ar fi minunată”, explică Patzaichin.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img9314-1024x683.jpg)
Proiectul este unul pilot și a fost finanțat din fonduri europene. Refugiul construit de Asociația Mila 23 este singurul care are un astfel de sistem de purificare a apei.
“Niciun pescar nu va spune că secretul ciorbei de pește este peștele, va spune că este apa din Dunăre, ca să nu îi fie furată rețeta”, râde Patzaichin.
“Aici, la noi, n-a ajuns virusul”
Curtea Constituțională va decide în 23 septembrie cine are dreptate: Parlamentul sau Președinția. După 20 și ceva de ani, localnicii nu prea mai speră să le curgă apă potabilă la robinet. Au renunțat și la a se ruga să plouă vara și să nu mai înghețe Dunărea iarna, ca să poată merge cu barca până în Tulcea, după medicamente.
Până atunci, obișnuiți cu jumătatea goală a paharului, locuitorii din Caraorman au descoperit și partea pozitivă a izolării. Poate singura: “aici, la noi, n-a ajuns coronavirusul”.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/09/img0796.jpg)
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)