Apa sfinţită de Bobotează nu se strică niciodată

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din ajunul Crăciunului. În “camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub ea se pune fân sau o tavă, iar pe fiecare colţ se aşază câte un bulgăre de sare. Deasupra se pun douăsprezece feluri de mâncare, printre care: colivă (grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată), bob fiert, prune fierte sau uscate şi afumate, sarmale umplute cu crupe (n.r. – tărâţe înmuiate), borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (borş de fasole albă, în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe), borş de peşte, peşte prăjit, “vărzare” (plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră), plăcinte cu mac. În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan.

Se fac douăsprezece feluri de mâncare

Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn, şi tot acum se taie, la râu, o cruce mare de gheaţă. În jurul acesteia sau în jurul celei care se află în mod normal în curtea bisericii se desfăşoară întregul ceremonial religios, la care participă toată suflarea comunităţii. Preotul aruncă crucea într-o apă curgătoare mai mare sau într- un lac. Mai mulţi bărbaţi intră în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea se spune că va avea noroc tot anul.

Recomandări

Cum poți să reduci cu 70% factura la gaze. Modul corect de utilizare a centralei termice

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare om îşi ia apă sfinţită în vasele aduse de acasă. La întoarcere, oamenii strigă “Chiraleisa”- pentru belşug şi pentru purificarea aerului. De asemenea, ei toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale.

Se spune că animalele vorbesc la miezul nopţii

Ajunul Bobotezei este considerat şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strâng cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presară pe straturile cu legume “pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii” (insecte, n.r.). Agheasma se adaugă în hrana animalelor “pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. Se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. În seara de ajun se pot săvârşi practici de aflare a duratei vieţii.

Miercuri, 7 ianuarie, îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătoru

În ziua de după Botezul Domnului (7 ianuarie) este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre profeţi, glasul care a strigat în pustie “gătiţi calea Domnului”, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Cunoscut pentru viaţa sa ascetică, acesta a fost numit Ioan Botezătorul fiindcă îi chema pe oameni la pocăinţă şi-i boteza în râul Iordan, afundându-i cu tot trupul în apă.

Recomandări

Un român stabilit în Austria de 17 ani s-a întors acasă, ca să repare cișmelele din orașul natal: „Când le vezi în starea actuală, cazi în depresie”

El zicea poporului: “Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”. Într-o zi, Ioan a zărit în mulţimea care venea la el un tânăr la treizeci de ani, pe care nu-l văzuse niciodată, cu numele Iisus. Ioan s-a tras înapoi, cuprins de frică, şi I-a zis: “Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?”. Trimis de Dumnezeu în deşert să dea vestea cea bună a venirii lui Mesia şi să pregătească venirea lui Iisus, Ioan şi-a împlinit misiunea, botezându- L pe Iisus în apele Iordanului.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News