ComenteazăNumărul beneficiarilor va scădea considerabil odată cu aceste modificări. La un calcul simplu, suma ar ajunge pentru circa 6.000 de beneficiari, dacă s-ar lua în calcul plafonul maxim.
Anul trecut, plafonul de 2 miliarde de lei a fost aproape epuizat și garanția statului a ajuns la aproximativ 8.000 de beneficiari.
2020 a fost anul rebotezării acestui program, apărut sub numele de Prima Casă în 2009, în plină criză pe piața imobiliară. Principala modificare adusă a fost ridicarea până la 140.000 de euro a valorii maxime a creditului pentru locuințele noi și pentru cele reabilitate sau consolidate în ultimii cinci ani. Un cuantum aproape dublu față de cel prevăzut prin programul Prima Casă.
Apartamente de vânzare în Buzău: Bani mai puțini pentru locuințele tinerilor. Posibilele efecte ale reducerii fondurilor pentru „Noua Casă”
Cui datorăm scăderea
„Este o refractare a faptului că nu sunt suficienți bani la buget ca să se dea peste tot. Acesta era un program de stimulare. Oamenii în general ar trebui să își cumpere casă în vremuri de creștere economică. Acum, în perioadă de pandemie sau post-pandemie, cât timp nu este rezolvată criza de sănătate, optimistul oamenilor obișnuiți și nevoia lor de a cumpăra casă ar trebui să fie mai redus.
Cred că așa a gândit guvernul – că chiar dacă ar oferi mai mulți bani, nu acum ar trebui să fie momentul în care oamenii s-ar apuca să își cumpere casă. Coroborat și cu constrângerile bugetare s-a ajuns la soluția aceasta”, explică economistul Dragoș Cabat.
Deși suntem într-o criză generată de pandemia de coronavirus, lucrurile sunt acum mult diferite față de criza precedentă. În perioada 2009-2010, atunci când a existat o scădere accelerată a prețurilor, dar și a cererii, lansarea programului Prima Casă, în 2009, a coincis cu temperarea scăderii de preț atât pentru apartamentele cu două, cât și cu trei camere.
Tot la criza precedentă a existat un vid îndelungat în tranzacționarea de locuințe, astfel încât majoritatea creditelor imobiliare acordate de bănci s-au făcut prin Prima Casă. În timp, ponderea creditelor acordate prin acest program a scăzut sub 20%.
Paradoxal, însă, piața imobiliară nu a suferit foarte mult. Mulți se așteptau la o scădere a prețurilor în 2020, la o reducere a numărului de tranzacții. Dar, odată cu reluarea activității, în a doua parte a verii, s-a observat o revenire. Astăzi, prețurile nu sunt mai sunt scăzute decât erau în aceeași perioadă a anului trecut. Nu se poate spune că există un blocaj pe piața imobiliară, cel puțin nu așa cum se așteptau unii experți.
Impactul pe piața imobiliară
Scăderea sumelor acordate de stat pentru garantarea locuințelor achiziționate prin program „nu este o situație gravă sau care va influența negativ piața imobiliară pentru că există pe piață foarte multe produse financiare absolut competitive, chiar dacă nu sunt prin Noua Casă și prin garantare”, explică un expert în imobiliare.
La ofertele băncii pentru împrumuturi se adaugă și numărul în creștere de români care au capacitatea de a plăti suma integrală în momentul achiziționării unei noi locuințe.
„Aproape jumătate din tranzacții nu au
nicio finanțare în spate, sunt plătite cash. Cealaltă jumătate are o finanțare,
dar vorbim de toate tipurile de finanțare de pe piață, toate produsele băncii.
Ponderea programului Noua Casă este oricum mică. Noi suntem atașați de acest
program pentru că, la timpul lui, la lansarea în 2009, când era un an de criză
pe piața imobiliară, a avut efecte benefice și a impulsionat mult piața și
economia până la urmă.
Cred că astăzi lucrurile au evoluat foarte mult față de atunci și trebuie să rămână în zona socială, ca să permită tinerilor familii să acceadă la o locuință”, mai spune specialistul în imobiliare.
Economistul Dragoș Cabat atrage atenția și asupra unor bani care provin din surse mai puțin controlate, care pot finanța mai departe piața imobiliară, fără a fi afectați de efectele economice ale pandemiei.
„Sunt foarte mulți bani negri de spălat în România pentru că sunt mulți care au plecat în străinătate și au făcut bani acolo și s-au întors în România cu pandemia. Sunt mulți bani negri care intră în sistem și în principal din acei bani se fac dezvoltări imobiliare în acest moment.
Mă îndoiesc că acei oameni nu vor mai face sau au vreo presiune specială. Ei au bani în acest moment și pot să aștepte până își va reveni piața”, arată economistul.
Românii, campioni europeni la proprietate. Și asta nu se va
schimba prea curând
România este lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește persoanele care aleg să își cumpere o proprietate, în timp ce în Occident chiria este văzută ca o soluție pe termen lung. Pandemia nu pare să fi schimbat obiceiul.
„Românii vor cumpăra mai puțin în această perioadă, dar lucrurile își vor reveni când ieșim din criza de sănătate. La români nu e problema dacă își doresc o casă, ci că unii dintre ei nu mai au serviciu. O pauză de încă un an, la care se adaugă cea de anul trecut, nu este o problemă”, spune Dragoș Cabat.
Ce prevede viitorul
Dispariția programului nu este dorită de cei din domeniu, care militează pentru rolul său social în a ajuta tinerele familii să își achiziționeze o locuință cu sprijinul statului. Păstrarea programului, spun ei, trebuie să se facă la o pondere redusă în piață.
În schimb, veștile nu sunt așa bune pentru cei care speră la o
reducere a prețurilor locuințelor.
„Cred că este matur din partea noastră să ne așteptăm la o creștere a prețurilor pe o perioadă medie de 5 ani. Dincolo de faptul că acum este pandemie și economia este într-o stare de incertitudine care afectează și piața imobiliară, să nu uităm că prețurile apartamentelor nu au ținut pasul cu creștere veniturilor populației”, explică experții în imobliare.