40 comentariiCei trei diplomații de top au spus că Rusia ar putea „pivota rapid” din Ucraina, pentru a invada zona de la Marea Baltică. Și au adăugat că brutalizarea Ucrainei de către Vladimir Putin evocă „cele mai negre amintiri” ale celor trei țări despre ocupația sub Stalin.
Ambasadorul Estoniei, Viljar Lubi, ambasadorul leton, Ivita Burmistre, și responsabilul cu afaceri al Lituaniei, Lina Zigmantaite, au scris articolul comun pentru a marca, vineri, aniversarea a 20 de ani de la aderarea țărilor lor la NATO.
Diplomații au spus că aderarea la alianță înseamnă că națiunile lor nu s-au bucurat niciodată de „securitate colectivă mai puternică” decât în prezent, dar „nici nu ne-am confruntat cu o amenințare mai descurajantă”, precum cea de acum.
Într-un apel către alte țări europene care au minimizat riscul atacului Rusiei, aceștia au spus: „Avertismentele noastre cu privire la amenințarea latentă și în creștere din est au fost prea ușor respinse în unele capitale aliate. Știam atunci, așa cum știm astăzi, că doar o apărare colectivă poate garanta securitatea în Europa. Ne-a lipsit acest lucru în anii 1930 și am plătit un preț mare, unul pe care ucrainenii îl plătesc acum”.
Ambasadorii au menționat „chinurile” trăite în prezent de Ucraina sub formă de „deportare, tortură, răpire de copii” și „ștergere culturală”, care au trezit „cele mai întunecate amintiri și temeri” ale țărilor lor, o aparentă referire la ocupația sovietică a statelor baltice, care a început în 1940.
Avertizând că Rusia ar putea încerca din nou să invadeze țările lor, diplomații au spus: „Suntem foarte conștienți că economia de război a Rusiei și armata ei pregătită de luptă pot pivota rapid de la sud la vest. Suntem de acord cu evaluările serviciilor de informații conform cărora o provocare strategică importantă pentru apărarea și acțiunile noastre de descurajare ar putea apărea în trei ani sau chiar mai puțin. Noi, din partea de est a Mării Baltice, avem puține frontiere naturale și nu avem unde să ne retragem”.
Cu țările deja supuse unor „atacuri hibride” precum războiul cibernetic, „în fiecare zi”, diplomații citați au avertizat că o „provocare existențială” la adresa independenței lor „poate părea inițial ambiguă, mascată de un viscol de dezinformare și alte distrageri”.
„În aceste circumstanțe, confuzia înseamnă înfrângere. Prin urmare, noi, dar și aliații noștri trebuie să fim pregătiți să răspundem rapid, convingător și eficient la toate tipurile de amenințări”, au adăugat cei trei reprezentanți ai țărilor baltice.
Pentru a descuraja Rusia, ei au cerut „luarea mai rapidă a deciziilor” în NATO și ca toți membrii „să investească în forțele și echipamentele care să garanteze că noile planuri de apărare ale alianței devin realitate”.
Ambasadorii au spus că poziția „în prima linie” a statelor baltice înseamnă că acestea sunt „gata să lupte pentru a apăra fiecare centimetru și fiecare suflet” și „NATO trebuie să facă același lucru”. Ei au mai spus că conducerea NATO are nevoie de o Mare Britanie „puternică”.
Despre Ucraina, ambasadorii au subliniat că Rusiei „nu trebuie să i se permită să câștige”. Aderarea Ucrainei la NATO la o dată viitoare nu numai că va proteja țara de alte agresiuni rusești, ci va întări alianța, deoarece „ca aliat înrăit de luptă, Ucraina va contribui la securitatea noastră”.
„O cale clară pentru aderarea Ucrainei trebuie să fie o prioritate pentru summitul legat de cea de-a 75-a aniversare a Alianței, de la Washington, în această vară”, au cerut diplomații.
Intervenția ambasadorilor vine într-un moment de îngrijorare crescândă cu privire la capacitatea Ucrainei de a continua să se opună Rusiei și de incertitudine cu privire la viitorul NATO.
Un pachet de 60 de miliarde de dolari, ajutor militar american pentru Ucraina, rămâne blocat în Congres. În același timp, membrii NATO încearcă să se pregătească pentru posibila realegere a lui Donald Trump, care a vorbit de mai multe ori despre ideea retragerii Statelor Unite din alianță.