În situația lui sunt mii de oameni, din câteva zeci de țări, inclusiv state occidentale, care se află de cel puțin doi ani în închisorile Forţelor Democratice Siriene. Sunt acuzați că au luptat pentru Statul Islamic, iar autoritățile din Administraţia Autonomă din nord-estul Siriei cer ajutorul Vestului pentru judecarea lor.
Unii își doresc să se întoarcă în țările de origine, dar nu știu dacă va fi posibil.
În vârstă de 31 de ani, Nadir a plecat din Suedia în 2014 și s-a mutat la Raqqa, pentru a trăi în Califatul islamic. Nu după mult timp, a fost urmat de soție, care se află acum, împreună cu cei doi copii ai lor, într-o închisoare din Damasc.
Tânărul susține că nu a luptat niciodată pentru Statul Islamic și că timp de cinci ani a trăit în Siria din banii pe care i-a strâns în Suedia când lucra ca vânzător de mașini și ca muncitor în tipografie. Spune că la început i-a plăcut viața de aici. „Simțeai că trăiești ca un musulman. Auzeai chemarea la rugăciune, nu vedeai lucruri rele pe stradă”.
Acum este într-o închisoare a Forțelor Democratice Siriene, iar autoritățile kurde din nord-estul Siriei spun că au dovezi că suedezul a luptat pentru extremiști și că era chiar un apropiat al unui comandat al ISIS.
Întrebat dacă nu este deranjat de execuțiile făcute publice de ISIS, cum a fost cea a unui pilot musulman, din Iordania, care a fost ars de viu, iar execuția sa a fost dată publicității, Nadir a răspuns: ”Ce a făcut el înainte să fie ars? A venit și a omorât oameni în Raqqa, sirieni, nu oameni ai DAESH (Statul Islamic – n.r.). A omorât mulți sirieni, copii, femei. Și după asta a fost ars de viu”.
În urmă cu un an, Nadir a discutat cu niște reprezentanți ai guvernului din Suedia, spunându-le că vrea să se întoarcă în țara sa.
Pe de altă parte, reprezentanții Forțelor Democratice Siriene consideră că luptătorii străini ar trebui judecați în Siria pentru că aici ar fi comis crimele de care sunt acuzați.
Ce se întâmplă cu familiile luptătorilor
Însă nu doar străinii acuzați că au luptat pentru ISIS vor să revină în țările de origine, ci și familiile care li s-au alăturat în urmă cu ani buni pentru a trăi împreună în Califat.
Aceeași echipă de jurnaliști a discutat cu o tânără din Canada, în vârstă de 32 de ani, mamă a trei copii și fostă soție a unui luptător, cu care a venit în Raqqa în 2014.
Aici a găsit o viață total diferită de ceea ce i se promisese și spune că s-a simțit ca „un fel de subom”.
„Era lumea bărbatului. Nu puteai spune nimic. Imediat erai pălmuită”, își amintește femeia, adăugând că ani la rând a fost izolată, nu a putut lua legătura cu familia și nu a avut alți prieteni în afară de propriii copii.
Soțul ei, care între timp își luase o fetiță de 9 ani drept a doua soție, a plecat din Siria în 2017, iar de atunci, ea trăiește în tabăra din Al-Roj, de lângă frontiera cu Irakul. Suferă că el a reușit să scape, în timp ce ea este în continuare blocată aici.
Familia ei încearcă să o readucă în Canada împreună cu cei trei copii. Până acum, statul occidental a repatriat doar câteva femei și copii din cei aproape 50 de cetățeni ai săi din nord-estul Siriei.
În închisorile suprapopulate din nord-estul Siriei se află peste 10.000 de oameni acuzați că au luptat pentru Statul Islamic. Aproximativ 2.000 dintre ei sunt cetățeni din zeci de state, inclusiv din Occident.
Cele două reportaje pot fi urmărite pe blogul adelinpetrisor.ro, aici și aici.
Fotografie cu caracter ilustrativ: Hepta