ComenteazăExpertiza e vitală în plină criză provocată de pandemia de coronavirus. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință. Semnatarii sunt ziariști cu mare experiență care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul pasionat de știință din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea bazate pe cele mai recente date, studii și prognoze despre epidemia de coronavirus.
O curbă înaltă, cu multe infecții pe termen scurt, poate copleși total sistemul medical. De aceea e importantă aplatizarea curbei.
Ce curbă?
Dacă ne uităm la o epidemie, numărul de cazuri crește și crește, până ajunge la un punct maxim, iar de acolo începe să scadă. E un fel de „clopot al lui Gauss”, o distribuție a numărului de cazuri. Desigur, cu cât sunt mai puține cazuri, cu atât este mai bine. Dar nu doar numărul de cazuri este important, ci și distribuția lui în timp.
Practic, cu cât cazurile sunt aglomerate într-o perioadă scurtă de timp (o curbă înaltă, ascuțită), cu atât este mai rău. Motivul are de-a face cu serviciile medicale, care sunt limitate. Dacă toate cazurile se aglomerează, sistemul medical va fi depășit.
Asta este ceea ce se întâmplă în Italia la ora actuală: numărul de cazuri a crescut atât de brusc, încât nu există suficiente resurse pentru toată lumea.
În situația curentă, doctorii italieni au sarcina ingrată de a decide cine primește tratament corespunzător și cine nu. De asta e important procesul de aplatizare a curbei: chiar dacă sunt multe cazuri de COVID-19, cu cât sunt împrăștiate într-un interval mai lung, cu atât crește șansa doctorilor de a acorda tratament corespunzător.
O curbă mai scundă și mai domoală este de preferat, spun experții.
Dacă ne gândim la sistemul medical ca la un autobuz sau tren, o curbă ascuțită înseamnă că toată lumea se aglomerează în vagon, când nu este suficient loc înăuntru.
„Dacă ne uităm la epidemii, vin cu un apogeu și apoi încep să coboare. Ce trebuie să facem este să aplatizam asta pe cât posibil”, a spus Anthony Fauci, expertul desemnat de SUA să monitorizeze lupta împotriva COVID-19, într-o conferință de presă. „Astfel, o să avem mai puține infecții per total, și vom salva mai multe vieți”.
Howard Markel, profesor de medicină la Universitatea din Michigan, a studiat acest fenomen aplicat la epidemii din trecut: Gripa Spaniolă din 1918, și pandemia anterioară, H1N1 (gripa porcină). Conform studiilor sale, aplatizarea curbei este foarte eficientă.
Observații recente de la începutul epidemiei de COVID-19 din China susțin această teorie: carantina poate funcționa, și izolarea socială reduce impactul epidemiei.
Deși există multe necunoscute legate de pandemia curentă, cercetătorii sunt în general de acord că aceasta este cea mai bună strategie în momentul de față. Practic, trebuie să evităm pe cât posibil să ne îmbolnăvim – nu doar pentru noi înșine, dar și pentru a nu transmite virusul mai departe, și pentru a oferi o șansă cât mai bună sistemului medical.
Iar pentru a face asta, este recomandat să evităm contactul cu alți oameni, pe cât este omenește posibil.
Din ce se știe la ora actuală, izolarea socială e cel mai bun mod de a aplatiza curba.
Mai este un motiv pentru care e importantă amânarea infecțiilor: oferă timp cercetătorilor pentru a afla lucruri noi despre virus și poate, de a descoperi un vaccin sau un tratament.
Știm că virusul este contagios, știm că poate fi transmis chiar și în lipsa simptomelor. Cu toții suntem responsabili să luăm măsuri de precauție. Depinde de fiecare dintre noi să ne comportăm responsabil și să limităm expunerea la virus pe cât de mult posibil.
Virusul ne afectează pe toți, indiferent de rasă, țară, sau situație socială. În fața virusului suntem cu toții o comunitate și depinde de noi să ne comportăm ca atare.