Comentează- Ideea seamănă cu cea folosită în străinătate. Aplicația generează un cod unic pe fiecare telefon și apoi codurile comunică prin bluetooth, când telefoanele stau unul în preajma altuia.
- Libertatea a discutat cu Mugurel Bălan, unul dintre cei care au participat la proiect. Acesta a explicat în detaliu cum funcționează sistemul.
Ministerul Educației și Cercetării a alocat, la sfârșitul lunii martie, 25 de milioane de lei pentru finanțarea a 16 proiecte de cercetare privind limitarea extinderii și combaterea epidemiei de SARS-CoV-2. Toate cele 16 proiecte se află în implementare, iar opt dintre ele au deadline-ul de predare în luna septembrie.
Este și cazul proiectului referitor la dezvoltarea unui sistem informatic
integat pentru managementul epidemiei SARS-CoV-2 – intitulat proiectul IASO – care include, printre altele, și dezvoltarea unei aplicații mobile pentru smartphone prin care românii vor putea afla dacă au intrat în contact, în ultimele 14 zile, cu o persoană infectată cu coronavirus.
E o aplicație anti-COVID pentru smartphone-uri, după modelul celor deja lansate în alte țări. În plus, proiectul dezvoltă un modul pentru modelare a evoluției pandemiei SIR, triaj epidemiologic digitalizat, precum și un component de vizualizare geografică GIS.
Proiectul a costat 165.000 de euro și a fost câștigat de Institutul de Științe Spațiale (ISS), o filială a Institutului Național pentru Fizica Laserilor de la Măgurele.
Alături de ISS, care este instituție coordonatoare, în proiect au fost cooptați Romanian Inspace Engineering (RISE) SRL, Institutul Național de Sănătate Publică și Administrația Națională de Meteorologie.
Cum va funcționa aplicația 100% românească
Reprezentantul RISE SRL, Mugurel Bălan, a explicat, pentru Libertatea, cum va funcționa această aplicație. Ea este aproape gata și va fi predată curând statului român.
Aplicația nu anunță autoritățile, ci doar utilizatorul că a interacționat cu un infectat.
“Este o aplicație de contact tracing care îți spune, ca utilizator, dacă în ultimele 14 zile ai stat în preajma unui infectat. Primul pas este, firește, descărcarea aplicației pe telefon. Odată cu activarea acesteia, vei permite și accesul la utilizarea bluetooth, sistemul pe care îl va folosi pentru a intra în contact cu alte telefoane mobile. Doar cele care au și ele activată aceeași aplicație”.
Practic, telefonul tău, cu bluetooth-ul deschis, comunică cu alt telefon cu bluetooth, ambele având aplicația instalată.
“La un interval de câteva secunde, telefonul tău va emite în eter cheile de expunere, adică un cod. Telefoanele cu care intră în contact, la un supermarket de exemplu, vor înregistra acest cod. Telefonul tău înregistrează, la rândul său, toate codurile emise de telefoanele cu care se intersectează. Aceste coduri sunt generate aleatoriu și nu au nicio legătură cu numărul de telefon, nici cu orice alte elemente care ar putea conduce la identificarea persoanelor”, explică expertul RISE.
Bolnavul de COVID își dă acceptul ca acel cod generat de aplicație să fie pus în baza de date
“Să presupunem că la câteva zile după ce ai fost în supermarket, unul dintre cei cu care te-ai intersectat merge la spital și e detectat cu COVID-19. În acel moment, doar cu acordul pacientului, medicul introduce într-un server codul generat de aplicație persoanei infectate. Nici nume, nici număr de telefon, nici un alt fel de date care să poată ajuta la identificarea acestuia. Doar acel cod digital. Odată introdus codul, aplicația îi va avertiza automat pe toți cei cu care a intrat în contact în ultimele 14 zile”, spune Mugurel Bălan.
Aplicația știe și cât au comunicat cele două telefoane sau cât de aproape
Avertismentele vor fi ierarhizate pe trei trepte, în funcție de distanța aproximativă la care s-au aflat cele două telefoane, dar mai ales în funcție de timpul petrecut în preajma unui viitor pacient.
“Nu-i totuna dacă ai stat zece secunde sau zece minute, iar asta se poate calcula foarte ușor. Însă nu vei avea informații referitoare nici la locul în care te-ai aflat, nici la când s-a întâmplat cu exactitate, pentru a evita un alt tip de probleme”, a precizat cercetătorul ISS.
Practic, susțin cei care au dezvoltat aplicația, anonimitatea este garantată de faptul că se compară “suprapunerea” codurilor în spațiu și timp, fără a se spune însă unde s-a întâmplat să se întâlnească telefoanele.
Descrierea aplicației poate fi urmărită video aici.
Aplicația nu va anunța autoritățile că un cetățean a fost în apropierea unui om care mai apoi a fost depistat cu COVID. Ci doar pe respectivul utilizator, iar decizia de a merge la un doctor, de a anunța DSP sau de a-și face un test COVID va fi strict personală.
Garanții privind informațiile cu caracter personal
Este o aplicație care respectă toate regulile de intimitate, susține Bălan.
“Cu acceptul ei, persoanei infectate i se preiau cheile de expunere generate de aplicație și stocate pe telefon, dar nu va mai fi nicio legătură între datele personale și cheile de expunere. Acesta a fost unul dintre cele mai importante criterii atunci când am conceput aplicația: protecție totală pentru identitatea cetățenilor. Și noi credem că am reușit să facem asta”, sunt argumentele lui.
Operatorii de telefonie mobilă nu vor avea acces la date, aplicația funcționând și dacă se scoate cartela din telefon.
Pe lângă această aplicație, proiectul de cercetare prevede și dezvoltarea unor hărți GIS pentru depistarea aglomerărilor, fără însă a putea fi identificate persoanele care formează acele aglomerări. Cerința se regăsește în caietul de sarcini al proiectului, avizat de STS, de Ministerul Sănătății și de Agenția Spațială Română.
Consorțiul condus de Institutul de Știinte Spațiale va livra componentele software, inclusiv aplicația mobilă, dezvoltate în cadrul proiectului IASO, către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării la mijlocul lunii septembrie.
Clasa politică se teme de aplicațiile de supraveghere
Ca să devină eficientă, aplicația ar trebuie să fie promovată și mediatizată în spațiul public, astfel încât cât mai mulți români să înțeleagă cum funcționează și să o descarce în propriile telefoane.
Clasa politică nu se grăbește însă să-și asume decizia când vine vorba despre implementarea unor astfel de măsuri.
În aprilie, Guvernul a dat înapoi în privința aplicației STS de supraveghere a persoanelor în carantină.
“Trebuie să vă spun că există o dezbatere foarte serioasă în societatea românească privitoare la utilizarea de aplicații și, dacă vor exista, ele vor fi numai aplicații pe care să și le instaleze cetățeanul dacă dorește el. Oricum ne îndreptăm spre finalul prelungirii stării de urgență, urmează să se facă analize privitoare la contextul epidemiologic și vom vedea dacă mai este necesar”, declara pe 23 aprilie premierul Ludovic Orban, întrebat despre stadiul aplicației STS de monitorizare a persoanelor aflate în carantină sau în izolare.
Dar repet: și dacă vor exista astfel de aplicații, pentru că am înțeles că sunt 19 țări care folosesc astfel de aplicații, ele nu vor fi folosite decât cu acordul expres al cetățeanului.
Ludovic Orban:
Bogdan Manolea, un expert în dreptul tehnologiei, a explicat, într-un interviu pentru Libertatea, care sunt beneficiile, dar și riscurile aplicațiilor de supraveghere care pot atrage abuzuri ale statului, încălcări ale vieții private și restrângeri ale drepturilor.