ComenteazăAceastă perioadă de carantină e doar prima etapă în lupta noastră cu coronavirusul. Dacă relaxăm carantina și încercăm să ne întoarcem la normal prea repede, nu vom face decât să întindem covorul roșu pentru un al doilea val de infecții, mai devastator decât primul.
Primul pas în direcția pozitivă este să continuăm unele dintre măsurile de distanțare socială și să fim atenți în viața noastră de zi cu zi (spălat pe mâini, măști etc). Apoi, trebuie crescută capacitatea de testare (și nu este nici o garanție că acest lucru va fi asigurat în România).
Acestea sunt măsurile minim necesare pentru a relaxa carantina fără a crește considerabil riscul unor noi infecții. Pentru a reduce și mai mult riscul de revenire a virusului însă, e important să detectăm pe cât posibil lanțul de infecții. Acest lucru se poate face și prin mijloace tehnologice.
Nu e de ajuns să testăm oamenii care manifestă simptome, trebuie detectat și lanțul de infecții.
Am văzut deja cât de eficiente pot fi smartphone-urile în lupta cu COVID-19. Coreea de Sud și Taiwan, spre exemplu, au fost lăudate pentru rapiditatea cu care au implementat aplicații de monitorizare a transmisiei virusului.
Cum ajută, de fapt, aplicaţiile în identificarea lanţului de infecţii
O astfel de aplicație funcționează așa: o ții mereu pornită și cu bluetooth pornit. Când treci prin apropierea altor oameni (care au și ei aplicația și bluetooth-ul pornit), aplicația notează acest contact. Apoi, când cineva testează pozitiv cu COVID-19, acest lucru este notat în aplicație și toți cei care au avut contact cu persoana respectivă sunt notificați.
Apoi, toată lumea care primește o notificare este instruită să noteze apariția unor simptome și cei care încep să manifeste astfel de simptome sunt prioritizați pentru testare.
Nu e o metodă perfectă, dar pare destul de eficientă, cel puțin până acum. OMS, alături de mai toate organizațiile de sănătate, susține o astfel de abordare.
Aceste aplicații pot servi și alte scopuri secundare, spre exemplu să anunțe locația unui nou focar de infecție, sau să distribuie mesaje importante de la autorități. Deja există câteva astfel de aplicații și se lucrează intens la realizarea de noi soluții.
Mai multe țări (din Europa și din restul lumii) au implementat astfel de soluții. Într-un moment rar de colaborare, giganții Apple și Google au anunțat că vor lucra împreună la dezvoltarea unei astfel aplicații. Sunt mai multe probleme aici însă, atât de natură tehnologică, cât și de natură etică.
Ce limite tehnologice au aceste aplicaţii
Spre exemplu, tehnologia bluetooth ajunge (în aparatele moderne) la câțiva metri buni, mai mult decât recomandarea de distanțare de 2 metri, ceea ce înseamnă că ar putea fi multe alarme fals-pozitive. Mai mult, bluetooth pătrunde uneori și prin ziduri, unde în mod clar nu există un risc de transmisie. Apoi, putem avea tot felul de interferențe care să influențeze emisia și recepția de bluetooth. Deși rezultatele pe termen scurt par promițătoare, sunt foarte puține garanții aici.
Pe scurt, această tehnologie nu a fost niciodată folosită în acest scop înainte și nu suntem siguri exact cât de bună e.
Cum rămâne cu confidenţialitatea datelor?
Mai importantă decât aceste probleme este însă confidențialitatea datelor. Practic, vom da guvernului (și/sau unor terțe companii) acces în viața noastră de zi cu zi.
În anumite țări, folosirea acestui fel de aplicații este practic impusă. Însă în concordanță cu GPDR și alte legi de confidențialitate din UE, acest lucru nu poate fi impus în România. Trebuie deci ca aceste aplicații să fie descărcate și folosite voluntar de o proporție suficient de mare din populație. Nu e clar cât din populația României ar fi dispusă să facă acest lucru, și nici cât din populația României are acces constant la internet. E clar că utilitatea unei astfel de soluții ar fi destul de limitată în contextul actual.
Apoi, pentru a evita un scenariu de tip Big Brother în care am fi monitorizați constant, e important să ne asigurăm că astfel de aplicații ar fi folosite doar pe termen scurt, și doar în scopul combaterii pandemiei. În orice caz, s-ar putea crea un precedent periculos, ale cărui efecte le-am putea resimți în societate mult timp de acum înainte.
Există și soluții de compromis
Uniunea Europeană a publicat un ghid oficial pentru astfel de aplicații, subliniind că aceste soluții trebuie să fie folosite voluntar (nu obligatoriu), să fie aprobate de autoritățile naționale de sănătate, să asigure confidențialitatea totală a datelor și să fie oprite odată ce nu mai sunt necesare.
Într-un fel sau altul, e foarte probabil ca aceste aplicații să devină comune în viitorul apropiat și să joace un rol important în strategia pe termen lung de monitorizare a coronavirusului. Nu vor fi perfecte, nu vor fi decât o piesă dintr-un joc de șah mult mai mare, dar ne pot fi totuși de mare ajutor chiar și așa.
Depinde apoi de fiecare dintre noi să ne asigurăm că aceste unelte nu vor fi folosite în alte scopuri și să nu renunțăm de bunăvoie la libertățile noastre câștigate cu atât greu.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.