Numărul românilor care au pensii de serviciu a crescut cu 22 de persoane faţă de luna iunie și se apropie de 10.000. Cei mai mulţi, adică 4.733, sunt beneficiarii Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, a transmis Casa Naţională de Pensii.
Cea mai mare pensie medie de serviciu este de 20.885 de lei, potrivit datelor Casei de Pensii.
O altă categorie de persoane care încasează pensii speciale sunt membrii Corpului diplomatic şi consular al României, este vorba despre 766 de persoane, potrivit datelor pe luna iulie. Pensia medie era de 5.783 de lei.
Totodată, 732 de parlamentari au primit pensie specială în iulie, pensia medie ridicându-se la 4.930 de lei, scrie Agerpres.
Alți beneficiari de pensii speciale sunt cei din personalul aeronautic navigant din aviație, angajați ai Curții de Conturi, dar și personal auxiliar al instanțelor și Parchetelor.
Ministrul de finanțe: Pensiile speciale vor fi impozitate
Ministrul finanţelor, Adrian Câciu, a declarat ieri, 21 iulie, că pensiile speciale vor fi impozitate. Totul se va decide însă după ce se va termina analiza, iar aceasta va fi prezentată coaliţiei politice PSD-PNL-UDMR.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat tot ieri că pensiile militare nu se încadrează la categoria pensii speciale, prin urmare nu pot fi suprataxate. „Pensiile militare, indiferent de domeniul unde îşi desfăşoară activitatea, sunt pensii militare de stat, sunt pensii de serviciu, nu sunt pensii speciale”, a spus șeful Guvernului, într-o conferinţă de presă după vizita la Institutul de Cercetare-Dezvoltare din Râmnicu Vâlcea.
Însă, potrivit surselor Libertatea, Comisia Europeană a trimis trei scrisori oficiale către Guvernul României în acest an pe tema pensiilor speciale, prima fiind în ianuarie, iar ultima acum trei săptămâni.
Instituția condusă de Ursula von der Leyen a cerut ca pensiile militare ale polițiștilor și militarilor să fie incluse în pensiile speciale, vizate de reforma legii pensiilor bazate pe contributivitate, prin urmare să fie şi ele taxate, astfel încât presiunea pe bugetul României să scadă.
Ce riscă România dacă nu respectă decizia Comisiei Europene
Guvernul lucrează acum la o nouă lege a pensiilor, aceasta fiind o parte a reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și o condiție pentru virarea banilor europeni, iar tăierea pensiilor speciale este un jalon important din PNRR.
Ministerul Apărării și Ministerul de Interne se opun impozitării pensiilor speciale, acesta fiind și motivul pentru care reforma pensiilor din PNRR este acum blocată.
Dacă solicitarea Comisiei Europene nu va fi pusă în aplicare de Guvernul condus de Nicolae Ciucă și astfel nu se va îndeplini condiția impusă prin jalonul din PNRR, atunci următoarea tranșă de bani europeni nu va mai fi virată României.
Totuși, există și posibilitatea ca România să renegocieze PNRR la Bruxelles, susțin surse guvernamentale pentru Libertatea.
Pe 13 iulie, ministrul PNL al investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, a anunțat că termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile speciale este luna decembrie 2022 și a subliniat că în toamnă se va relua renegocierea PNRR cu reprezentanţii Comisiei Europene.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro