Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral şi a importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte (DGP), potrivit unui comunicat AEP.
La nivelul primăriilor, în luna septembrie, au fost radiate din Registrul electoral 18.993 de persoane, ca urmare a decesului, precum şi 164 de persoane cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau care au fost puse sub interdicţie.
În schimb, 78 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în aceeaşi perioadă este de 20.644, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP), mai precizează AEP.
Potrivit datelor importate de la Direcţia Generală de Paşapoarte, 18.209 alegători noi au intrat în evidenţe.
983.508 alegători români au domiciliul în străinătate
Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.010.782 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 983.508 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
18.965.288 de cetăţeni români cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 martie, cu 24.454 mai mulţi faţă de ultima informare de la sfârşitul lunii februarie Citeşte întreaga ştire: Aproape 19 milioane de români cu drept de vot, înscriși în Registrul electoral la finalul lunii martie.
Peste nouă milioane de români din cele 18 cu drept de vot au mers să-și exprime opțiunea, duminică, 9 iunie, la alegerile europarlamentare și locale.
Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.