Aproape 22.000 de euro a costat spitalizarea unui pacient Covid-19 pentru 63 de zile la spitalul Județean Arad

Timp de 25 de zile, bolnavul s-a aflat în stare critică, fiind internat pe Secţia ATI-COVID, intubat şi ventilat mecanic. Ulterior, a fost transferat pe alte secţii până când starea sa s-a îmbunătăţit şi a putut fi externat.

„Deși pare o sumă enormă la prima vedere, trebuie înțeles faptul că în acești bani sunt incluse: salariile angajaților, utilitățile, serviciile externalizate şi alte cheltuieli” – explică managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad.

Explicaţii despre decont

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad eliberează pacienților, la externare, un decont de cheltuieli conform Ordinului 1.100/2005, privind introducerea decontului de cheltuieli ce se eliberează pacientului pentru serviciile medicale primite.

„Foarte important este faptul că pacienții nu achită acest decont, ci îl primesc la externare conform prevederilor legale. Decontul conține toate cheltuielile spitalului, împărțite, în funcție de numărul de pacienți, pe zi de spitalizare. În tariful pe zi de spitalizare pe secție/compartiment sunt cuprinse toate cheltuielile instituției, (mai puțin cheltuielile cu medicamentele, analizele de laborator și hrana). Totalul acestor cheltuieli se împarte la numărul de zile de spitalizare realizate, pe pacienții externați, pe fiecare secție/compartiment în parte. La acest tarif, în decont, se adaugă contravaloarea consumabilelor – medicamente, materiale sanitare sau prestații care nu sunt comune și se pot identifica și cuantifica la nivel de pacient – adică sunt folosite strict cu pacientul respectiv” – explică managerul interimar al Spitalului Judeţean Arad, Florina Ionescu.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Cheltuielile de spitalizare, în detaliu

În ceea ce priveşte salariile angajaților, trebuie precizat că, într-o zi de spitalizare, la locul de muncă este prezent tot personalul medical, iar mai apoi, în a doua parte a zilei, avem medicul de gardă, asistente, infirmiere, brancardieri. Un medic, o asistentă sau o infirmieră nu se ocupă în ziua respectivă doar de îngrijirea unui singur pacient, ci are în grijă mai mulți bolnavi – în funcție de numărul de pacienți internați. Astfel, salariul brut care revine personalului medical pe ziua respectivă se regăsește trecut la cheltuielile de spitalizare. De asemenea, sunt incluse salariile brute/zi ale personalului medical din alte laboratoare/servicii/compartimente implicate în realizarea investigațiilor necesare pacientului respectiv.

La capitolul „utilități”, sunt cuprinse energia electrică, apa, canalizarea, salubritatea și alte utilități de care are nevoie unitatea medicală pentru funcționare. În privinţa serviciilor externalizate, ne referim la plata societăților care asigură curățenia, spălătoria, paza, livrarea hranei. „Alte cheltuieli” înseamnă bani pentru dezinfectanți, echipamente medicale de protecție, materiale de laborator, diferite consumabile.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Decont minim şi mediu

Dacă până acum v-am prezentat cifre referitoare exclusiv la decontul maxim, menţionăm că, la polul opus, cea mai mică sumă decontată de Spitalul Judeţean pentru un pacient diagnosticat cu SARS-CoV-2 este de 2.659 de lei, pentru două zile de spitalizare. În ceea ce priveşte decontul mediu, acesta este de 10.717 lei pentru 12 zile de spitalizare.

„De menționat este faptul că unii dintre pacienți, după ce au fost vindecați de COVID-19, mai rămân internați – din cauza altor afecțiuni medicale pe care le aveau înainte de infectarea cu SARS-CoV-2 – pe secțiile destinate pacienților negativi” – subliniază managerul Florina Ionescu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro