Șansa uriașă pe care politicienii români au ratat-o în dosarul Schengen. Românii care muncesc în Austria și pe care nu a mizat nimeni: „Eu două zile nu am mâncat de nervi”

România este principală sursă de îngrijitori la domiciliu pentru Austria, urmată de Slovacia. Majoritatea sunt femei. Refuzul guvernului austriac de a extinde spațiul Schengen cu România și Bulgaria a fost resimțit emoțional de o parte din aceste lucrătoare, care subliniază însă că „austriecii de rând nu au nicio vină”. Ei sunt oamenii care le-au asigurat un loc de muncă pe care în „România nu l-am avut”.

Austria s-a purtat bine cu ele, spun femeile.

Am întrebat mai multe îngrijitoare românce care lucrează în Austria ce părere au despre decizia guvernului austriac de a bloca accesul României în spațiul Schengen, dar și despre condițiile lor de muncă în Austria.

„O minciună enormă pe care ei și-au permis să o expună Europei”

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Liuba Saad are 57 de ani și e din Sânnicolau Mare, județul Timiș. Muncește ca îngrijitoare în Austria din ianuarie 2011. „Am plecat pentru că era o situație foarte nașpa și fata mea era la Medicină, trebuia să plătesc”, povestește femeia pentru Libertatea despre decizia ei de a emigra. 

Spune că în Austria este tratată foarte bine, însă decizia guvernului austriac de a bloca intrarea României în Schengen a revoltat-o foarte tare. E bazată pe o minciună cu privire la numărul de migranți care ar fi ajuns în Austria prin România, adaugă ea.

„O lipsă totală de respect a Austriei nu doar față de România, ci față de toată Europa pentru că au mințit. Să vrei din nou să fii la putere și pentru asta să faci două țări să plătească. Eu două zile nu am mâncat de nervi”, explică femeia. 

„Problema Austriei este internă. Acest partid care conduce acum Austria are mari probleme de corupție. Pentru că au din ianuarie alegeri, au vrut să pună accentul pe acești emigranți care, vezi Doamne, ajung în Austria din România și Bulgaria. Pe bune, din Croația nu ajung?”, adaugă ea. 

„Lumea e revoltată”

Iuliana, îngrijitoare de nouă ani în Austria, a urmărit dezbaterea despre Schengen pe telefon. „La televizor nu am acces decât când dă drumul pacientul”, spune ea într-o discuție telefonică cu Libertatea. 

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Are 40 de ani și e dintr-un sat de lângă Sebeș. „Mi-a plăcut foarte mult medicina, dar nu am avut bani să studiez, așa că m-am reprofilat pe chestia asta”, povestește ea. Experiența ei în Austria a fost una „plăcută”. „Trebuie să îți faci lucrul bine și o să fii apreciat. Eu sunt un muncitor aici, nu trebuie să mă iubească pe mine. Dacă eu aș plăti pe cineva să îmi îngrijească părinții, aș avea foarte multe pretenții”, adaugă femeia.  

„Din ce văd, lumea e destul de revoltată”, spune ea despre decizia guvernului austriac privind intrarea României în Schengen. La fel ca în România, politicienii austrieci iau decizii cu care cetățenii nu sunt de acord, dar nu au ce să facă, explică Iuliana.  

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

„Un joc politic în care austriecii de rând nu au nicio vină”

Monica Muntean, de loc din Miercurea Sibiului, muncește ca îngrijitoare în Austria de șapte ani. Femeia în vârstă de 47 de ani lucra înainte la o fabrică din județul Sibiu, soțul ei nu avea loc de muncă, dar aveau datorii la bancă. „Am zis că niciodată nu o să plec din țara mea, dar cauza financiară te îndeamnă, ești nevoit”, spune ea.  

Crede că decizia legată de Schengen a fost un joc politic, pentru care cetățenii de rând austrieci nu sunt responsabili. „Oamenii ăștia nu au nicio vină. Ei ne-au asigurat un loc de muncă pe care în România nu l-am avut”, explică femeia. Nu înțelege nici boicotul față de companiile austriece care funcționează în România.  

„Da, austriecii ne-au tăiat pădurile, dar conducerea țării noastre le-a permis”, spune îngrijitoarea. Principala responsabilitate pentru eșecul Schengen, dar și eșecul României în general, o au guvernanții români, mai spune ea.  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro