Aproape 40% din adolescenți lipsesc de la şcoală, ca să muncească în gospodărie. Raport îngrijorător al World Vision România

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a găsit, anul trecut, 210 victime copii, majoritatea din mediul rural (110 cazuri), dar și din urban (100 de cazuri). Analizând distribuția pe gen, se observă o predominanță a băieților, cu 115 cazuri, față de 95 de cazuri pentru fete.

„Distribuția pe grupe de vârstă arată o situație alarmantă: copiii cu vârste între 1 și 2 ani sunt raportați în 21 de cazuri, iar cei între 3 și 6 ani, în 39 de cazuri, ceea ce sugerează că și cei mai mici dintre copii sunt expuși riscurilor de exploatare”, se arată în comunicatul World Vision România, transmis, vineri, presei.

Cel mai mare număr de cazuri este la copiii între 10 și 13 ani (61 de cazuri), indicând că preadolescenții sunt cei mai susceptibili la munca forțată. De asemenea, în categoria 7-9 ani sunt 32 de cazuri și, nu în ultimul rând, copiii cu vârste între 14 și 17 ani sunt implicați în 48 de cazuri.

Cei mai mulți minori traficați au un nivel scăzut al educației, deoarece au abandonat școala

Exploatarea prin muncă pune în pericol categoriile cele mai vulnerabile, printre care se află copiii și tinerii, iar studiul mai arată că pentru aproape jumătate (47%) dintre adolescenți, una dintre priorități este să fie pe banii lor.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Cei mai mulți minori traficați au niveluri scăzute de educație, deoarece au abandonat învățământul formal din cauza circumstanțelor dificile de viață, mai arată raportul.

„La data de 16 septembrie a.c. a fost semnat Parteneriatul Cadru privind Protecția Copilului, între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru combaterea traficului de minori. Parteneriatul, care se va desfășura pe o perioadă de cinci ani, va fi coordonat de World Vision România împreună cu autoritățile guvernamentale și cu societatea civilă. Cu toate acestea, realitatea tragică este că România rămâne, în principal, o țară-sursă pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale și a exploatării prin muncă forțată, conform rapoartelor naționale și internaționale”, se mai arată în comunicat.

World Vision România: Exploatarea copiilor prin munca în gospodărie, o formă de abuz când își sacrifică educația

În acest mod, România își extinde eforturile actuale de conștientizare a problemei traficului de minori, identificarea situațiilor de vulnerabilitate (sărăcie, copii aparținând minorității rome, refugiați etc.) și implementarea măsurilor de eradicare a fenomenului.

O altă formă de vulnerabilitate o reprezintă exploatarea copiilor prin munca în gospodărie. Deși nu constituie o categorie în sine, copiii, în special cei proveniți din medii defavorizate, sunt implicați adesea în munca gospodărească, sacrificându-și educația.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Această situație este percepută frecvent ca o normă în anumite comunități, deși ar trebui considerată o formă de abuz.

Aproape 40% din adolescenți lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să lucreze în gospodărie

Raportul mai arată că 37% dintre adolescenți lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să lucreze în gospodărie. Media zilnică de lucru este de două ore, ceea ce combinat cu programul de școală, navetă și teme încarcă extrem de mult programul adolescenților: 46% dintre ei acuză oboseală din cauza faptului că muncesc la câmp, în gospodărie și pentru creșterea animalelor.

Alături de sărăcie, lipsa de atractivitate a școlii reprezintă o altă cauză a abandonului școlar din mediul rural. Aproape jumătate (47%) dintre adolescenți spun că nu le place școala niciodată sau le place doar uneori.

Director World Vision România: Procentul copiilor care muncesc în gospodărie în detrimentul educației, îngrijorător

„România are o legislație complexă care să protejeze copiii de exploatarea economică și de munci grele. Cu toate acestea, fenomenul rămâne foarte puțin recunoscut și, în continuare, subraportat. Mai mult decât atât, procentul copiilor care muncesc în gospodărie în detrimentul educației este realmente îngrijorător. Datele indică faptul că în mediul rural există mai mulți copii care muncesc comparativ cu cei din mediul urban, în special în activități agricole, în gospodării și la îngrijirea animalelor. Datele pot fi coroborate și cu numărul mai mare de copii din mediul rural care abandonează școala. Lipsa de participare școlară este un factor favorizant pentru implicarea copiilor în muncă”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

De asemenea, alte categorii sociale care se dovedesc a fi deosebit de vulnerabile includ:

• grupurile discriminate etnic, social sau cultural care provin din comunități marginalizate și excluse, fiind victime frecvente ale discriminării pe baza rasei, etniei sau statutului social. Cu acces limitat la educație, servicii sociale și protecție legală, grupurile discriminate sunt adesea angajate în locuri de muncă izolate și greu de inspectat.
• persoanele migrante care nu au un statut legal sunt deosebit de vulnerabile la exploatare prin muncă. Sunt adesea angajate în construcții, agricultură, industrie prelucrătoare și alte sectoare economice care necesită forță de muncă ieftină. Lipsa documentelor legale le face extrem de expuse la abuzuri, fiind exploatate prin munca forțată și având acces limitat la protecție legală.
• tinerii aflați în tranziție către maturitate (adolescenți): această categorie include tinerii care nu își continuă studiile și intră pe piața muncii din dorința de a câștiga bani proprii.
  

Banii, principalul motiv pentru care copiii pică victime ale traficului de persoane

Profilul acestor victime este marcat de motivații economice, pentru că, provenind din familii sărace, văd în bani o soluție imediată pentru a-și îmbunătăți situația.

Conform unui studiu World Vision România, pentru aproape jumătate (47%) dintre adolescenți, una dintre priorități este să fie pe banii lor.

Cu toate acestea, fiind insuficient ascultați și informați, tinerii nu își cunosc drepturile și nici riscurile la care se expun: mai mult de jumătate (54%) dintre copiii declară că nu au fost consultați nici măcar o dată cu privire la deciziile care îi afectează în mod direct.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro