Din Franța până în România, din vestul Germaniei până în sudul Greciei, europenii se confruntă cu o lipsă „pe scară largă și persistentă” a precipitațiilor, combinată cu valuri de căldură.
Lista țărilor în care seceta se agravează este îngrijorător de lungă, notează sursa citată.
Concret, datele Observatorului European de Secetă (EDO) arată că aproximativ 45% din teritoriul blocului comunitar era în condiții de „avertisment”, a doua din cele trei de clasificare a secetei, înainte de 20 iulie.
În primele zece zile din iulie, 46% dintre terenuri erau vizate de „avertizare” din cauza solului uscat, iar pentru 13% fusese emisă starea de „alertă”.
Între timp, 15% din teritoriu a intrat în stare de „alertă”, ceea ce înseamnă nu doar că pământul este foarte uscat din cauza ploilor slabe sau absente, dar și că plantele și culturile sunt puternic afectate.
Iar prognozele de secetă pentru multe țări, pentru lunile august și septembrie, „adaugă îngrijorări la situația deja critică și, dacă vor fi confirmate, vor exacerba severitatea secetei și impactul asupra agriculturii, energiei și aprovizionării cu apă”, avertizau specialiștii EDO luna trecută.
În Franța, de exemplu, peste 100 de localități au rămas deja fără apă potabilă, iar fermierii au atras atenția în legătură cu o viitoare lipsă a laptelui, în timpul iernii, din cauză că au fost afectate culturile, iar furajele vor fi puține.
Recolta de porumb, de exemplu, urmează să fie cu 18,5% mai scăzută decât în 2021.
„Stresul larg răspândit asupra vegetației” a afectat o mare parte din Franța, precum și zonele joase din Italia, centrul Germaniei, estul Ungariei, Portugalia și nordul Spaniei, potrivit EDO. Asta, într-o perioadă în care europenii plătesc deja mai mult pe alimente, ale căror prețuri au crescut ca urmare a războiului din Ucraina.
În plus, profesorul David Hill, fost vicepreședinte al Natural England, atrage atenția asupra faptului că practicile agricole intensive au agravat seceta, făcând solul mai puțin capabil să rețină apa și să se usuce mai ușor.
„Acolo unde ai agricultură intensivă, la scară largă, ai ecosisteme simple, care nu pot rezista șocului. Fermele masive sunt mult mai puțin rezistente la schimbările de mediu”, a explicat el pentru Sky News.
Impactul asupra producției de energie
Nu doar agricultura e puternic afectată de lipsa precipitațiilor și de caniculă.
Nivelurile scăzute ale râurilor, precum și temperaturile ridicate ale apelor au făcut dificilă producția de energie în unele zone.
Lipsa apei a redus producția de hidroenergie a Italiei, potențialul energetic din acest sector aflându-se la aproximativ jumătate din nivelul ultimilor câțiva ani.
De altfel, nivelul apei din rezervoarele pentru hidroenergie a scăzut în nouă țări, printre care Serbia, Muntenegru și Norvegia.
Cu probleme similare se confruntă și Franța, unde operatorul nuclear EDF a redus, săptămâna trecută, puterea la o centrală din sud-vestul țării, din cauza temperaturilor ridicate ale apelor râului Garonne, jumătate dintre cele 56 de reactoare ale sale fiind deja oprite din cauza problemelor de întreținere sau de coroziune.
Un alt efect al secetei pronunțate sunt incendiile de vegetație.
Din iulie încoace au fost semnalate incendii pe porțiuni extinse în Spania, Portugalia și Grecia, în Marea Britanie au izbucnit o serie de incendii în ultimele săptămâni, o parte chiar la periferia Londrei, iar în România au fost semnalate mai multe incendii de vegetație, în zone diferite ale țării, în ultimele săptămâni.
Situația din România
La finalul lunii iulie, ministrul agriculturii, Petre Daea, spunea că toată țara se confruntă cu secetă pedologică.
„Situaţia actuală se prezintă astfel în România: din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa apei din sol, seceta pedologică practic au ocupat toată ţara. Nu există niciun colţişor din ţară în care să nu avem secetă pedologică”, a declarat Petre Daea, pe 27 iulie, în cadrul ședinței de Guvern.