Roma, redresată cu resursele Daciei

A urmat o scurtă perioadă de linişte, până ce împăratul Traian a moştenit o Romă înglodată în datorii din cauza exceselor fără măsură ale lui Domiţian. Singura posibilitate de redresare financiară a Imperiului Roman era cucerirea Daciei.
“Traian, atras de faima «Californiei Antichităţii», cum denumesc istoricii moderni Munţii Apuseni, l-a învins pe Decebal şi a început o exploatare masivă a aurului din zonă. În total, 165 de tone de aur şi 333 de tone de argint dacic au luat calea Romei. S-au construit temple şi apeducte, forul şi columna ce poartă numele învingătorului Traian, apoi au fost realizate statui de bronz poleit cu aur. Inscripţiile în piatră menţionează că toate acestea au fost făcute din avuţia dacilor învinşi”, ne-a spus istoricul Dan Falcan (foto).
După ocupaţia romană, alte popoare şi-au ridicat adevărate imperii din aurul nostru. Turcii, ungurii, austriecii şi ruşii au sărăcit şi ei de aur şi argint Apusenii noştri.

Ceauşescu a permis exploatarea

Oraşe precum Budapesta, Viena şi Istanbul au fost clădite inclusiv cu aurul moştenit de la strămoşii daci. Şi Ceauşescu a dat ordin să fie dinamitaţi munţii preţioşi, iar cu ajutorul rodului acestora comuniştii au plătit o parte din datoriile externe.
Monedele greceşti, făcute cu aur dacic
Acum, a venit rândul canadienilor de la Gold Corporation să poftească la metalele preţioase de la Roşia Montană. Numai că proiectul de exploatare minieră a creat mari controverse în rândul românilor, din cauza folosirii cianurilor ca metodă de extragere a aurului…

Au fost extrase 2.070 de tone de metal preţios până acum

Munţii României au fost “storşi” de metale preţioase încă din perioada preromană (înainte de anul 106). Cel mai mult aur au luat de la noi austriecii, urmaţi de romani şi de cei care ne-au stăpânit în evul mediu, turcii şi ungurii.
Culmea, statul român a scos foarte puţin aur în beneficiul său! Studiile arată că aproximativ 2.070 de tone au fost extrase până în prezent şi cel mai puţin a intrat în visteriile nostre. Mai exact, doar 15%! Din acestea, 4% au fost scoase din adâncuri între 1918 şi 1945, 9% în perioada comunistă şi doar 2% din 1989 încoace…

Cum se făcea mineritul în Antichitate

În perioada antică, spargerea blocurilor de munte în care se aflau filoanele de aur se făcea cu ajutorul focului. Stânca încălzită era stropită cu apă, apoi era sfărâmată cu ciocanul, iar minereul era depozitat în coşuri de nuiele şi scos la suprafaţă.
Lucrătorii îl măcinau cu râşniţe manuale din piatră şi îl spălau. Aurul rezultat se punea în tăvi, se adăuga plumb, zinc şi sare şi se ardea în cuptoare timp de câteva zile, rezultând, după răcire, lingourile.
 

 
 

Urmărește-ne pe Google News