Ar putea pierde bursa la o universitate britanică din cauza corecturii la Bac. Nemulțumiții cer sancțiuni pentru evaluatori: „Nu sunt Dumnezeu, să dea socoteală”

La Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță” din Capitală au fost să-și vadă lucrările corectate și recorectate absolvenți ai unora dintre cele mai performante licee din țară – „Sava”, „Vianu”, „Neculce”. Cei mai mulți dintre aceștia au venit însoțiți de părinți. „E cumplit!”, spune o mamă ieșind pe poarta școlii alături de fiul ei. 

Libertatea a stat de vorbă cu acești elevi și cu o profesoară de română, mama lui Matei, băiatul care a povestit pentru Libertatea experiența lui de la Bac. Deși au învățat la liceele la care se intră cu medii mari, cum e Colegiul Național „Sfântul Sava”, unde și anul acesta ultima medie la matematică-informatică bilingv a fost 9,95, unii elevi au fost șocați de notele primite la Bac.

I-a fost scăzut un punct, după ce a depus contestație pentru nota 10

Andrei Copilău este unul dintre absolvenții de la „Sava” care au mers să își vadă lucrarea la matematică. A depus contestație pentru că voia 10 de la 9,7. Dar a primit 8,65. Explicația pe care elevul o are este că nu i s-ar fi pus punctul din oficiu sau că a fost o greșeală la trecerea notei în calculator. „Am văzut lucrarea, știu ce am făcut, m-am uitat pe barem și un punct nu scazi niciodată”, spune elevul de la mate-info care a avut medii de 9 și 10 la matematică în liceu. 

Recomandări

Alertă la Banca Națională după alegeri. Investitorii încep să părăsească România, trendul s-ar putea accentua după parlamentarele de duminică

Tatăl lui Andrei, cel care l-a însoțit, spune că cel mai frustrant lucru este că nu poți vedea punctajele defalcate, să poți ști exact unde ți-a fost scăzută nota. Cei doi se întreabă de ce este diferența mai mare de un punct între cele două note: „Dacă să zicem că a fost o greșeală prima dată când au corectat, trebuia să iau 8,65 din prima. Nu înțeleg cum au putut să-mi dea prima dată 9,7, iar apoi să îmi scadă atât de mult”.

Eleva olimpică ce și-ar putea pierde locul la o facultate din Londra 

Raluca Rusu crede că și-ar putea pierde bursa de la o universitate din Marea Britanie din cauza notei la Bac de după contestații. Ea a luat inițial 9,7, iar apoi i s-a scăzut la 9,55. Pentru bursa din străinătate, eleva trebuia să aibă nota 10 la examen la matematică și o medie de peste 9,5, tocmai de aceea a și depus contestație la matematică. 

„Proful meu mi-a zis că profesorii pot să-ți puncteze o rezolvare diferită integral, parțial, sau deloc. Dar eu am făcut fix ca în barem”, povestește Raluca.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Eleva e hotărâtă să trimită o scrisoare la minister, să vadă ce poate rezolva. Dar timpul ei e limitat, căci până la finalul lui august trebuie să trimită actele la facultatea din Londra. „E frustrant că știi că ai făcut 12 ore doar mate, zilnic, jumătate de an, să iei 10, faci ca în barem și nu iei”. 

Raluca a fost și la olimpiada de matematică în liceu. În clasa a X-a a luat premiul al doilea la faza județeană a concursului. Azi, spune că a aplicat o teoremă care s-ar putea să nu fie cunoscută de unii profesori. Este vorba de teorema de medie, pe care a aplicat-o pentru a demonstra că poate deriva o integrală de la subiectul al treilea. Teorema nu e în programa de la clasă.

„Am făcut chestia asta cu teorema de medie, care aparține programei de olimpiadă și proful mi-a zis când am ieșit: «Dacă stau să mă gândesc, sunt profi care nu știu ce e teorema de medie și, în general, dacă nu știe o parte din rezolvare îți scade pentru că li se pare că tu ai băgat de la tine niște chestii, niște invenții»”, adaugă Raluca. 

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Lucrarea de 7,25, evaluată de mama profesoară ar fi de minimum 9,3

Chiar dacă a mers să își vadă lucrarea, Raluca știe că nu mai poate să facă nimic în acest sens, deși și-ar dori ca, de exemplu, să îi fie corectată lucrarea a treia oară: „Mi se pare că e un ciclu vicios de legi care sunt făcute fix împotriva ta. Ca să ce? Că tot lor o să le sară lumea în cap”.

Claudia Osiceanu, profesoară de română, a mers alături de fiul ei Matei să vadă lucrarea băiatului ei. Profesoara spune că a făcut o evaluare „la cald”, iar nota minimă ar fi putut fi 9,3, în cazul unui profesor exigent. Un alt profesor, care ar fi corectat cu indulgență, ar fi dat 9,7, spune Osiceanu. Totuși, Matei a luat 6,25 la prima corectare și 7,25 după contestație.

„Lucrarea este frumos elaborată, cel puțin subiectul al doilea, cel cu ideea poetică este fără cusur dezvoltat. Se enunță ideea, aduce argumente cu mijloacele artistice identificate în textul poetic. Textul argumentativ, respectiv subiectul I B, este, de asemenea, impecabil făcut, cu o opinie corect formulată, cu argumente dezvoltate potrivit baremului”, spune profesoara despre lucrare. 

„E o notă umilitoare. Un copil de 10 nu se poate împăca cu această notă”

Claudia Osiceanu explică faptul că o notă mai mică de 8 se poate da, la română, în cazul în care elevul nu a scris la unele subiecte ori a scris lucruri care nu au legătură cu subiectul. Dar fiul ei, care a luat inițial 6,25, adică 5,25 pe conținut și punctul din oficiu, a scris la toate subiectele și le-a tratat cum trebuie, după cum explică profesoara: „Nota cinci este nota unui elev care vine ca să treacă examenul, care vine la nimereală. Nu vine neapărat cu tolba plină, cu mintea plină de cunoștințe de specialitate. E o notă umilitoare. Un copil de 10 nu se poate împăca cu această notă”.

„Au tratat cu dezinteres, în bătaie de joc munca unor elevi care s-au străduit să treacă demn prin școală. Personal voi face o scrisoare deschisă către ministrul educației”, adaugă profesoara. 

Ea va cere prin aceasta o explicație, având ca document justificativ foaia matricolă a elevului pe parcursul liceului. Dacă un elev a avut media 10 la o materie în liceu și 6 la Bac, cineva trebuie să răspundă – fie profesorul de la clasă, care a evaluat incorect, subiectiv, fie profesorul evaluator de la examenul maturității. 

„Efortul depus în evaluarea lucrărilor este egal cu remunerarea pe lucrare”

Osiceanu crede că atitudinea unui profesor care corectează lucrările de la examenele naționale „trebuie să fie una responsabilă și profesională”. „Trebuie să știi de ce ești în centrul de evaluare, îți asumi. E posibil să primesc 30 de lucrări pentru a le evalua. E posibil să primesc 100. Încerc să aloc fiecărei lucrări timpul necesar pentru a nu scăpa din vedere nimic din conținutul ei”. Profesoara crede că timpul alocat evaluării lucrărilor ar trebui mărit și confortul evaluatorilor să fie sporit.

Totuși, una dintre principalele probleme pe care mama lui Matei o vede este faptul că evaluatorii nu țin cont de barem. „Spiritul baremului impune, în primul rând, lectură atentă, făcută de evaluator întâi a subiectului pe care candidatul l-a avut de rezolvat, ca să identifice toate resursele textului suport, apoi citește subiectul dezvoltat de candidat”.

Baremul lasă însă loc subiectivității, după cum explică profesoara: „Din păcate, spiritul baremului este asociat de evaluator cu liberul său arbitru, promovat subiectiv: îmi place/nu-mi place, semiprofesional: sunt de acord/nu sunt de acord cu opinia elevului, mercantil: efortul depus în evaluarea lucrărilor este egal cu remunerarea pe lucrare: puțini bani, puțin efort, spre deloc, abuziv”.

Un expert în fiecare centru de evaluare 

O soluție pe care o propune Claudia Osiceanu se referă la existența unui evaluator expert în centrul de evaluare. Acesta ar trebui să se asigure că fiecare dintre corectori știe ce are de făcut, e atent la modul în care este alocat punctajul și se asigură că dacă lucrarea are un număr de peste șapte pagini, este alocat un timp suficient, nu mai puțin de 10-15 minute pe lucrare. „Trebuie să avem în vedere următorul lucru: copiii ăștia vin la examenele naționale crezând în noi, în profesori. Noi nu ne putem bate joc de lucrul, de munca lor. Nu putem spune «Ia uite și pe ăsta. Face filozofie, n-am timp de el acum.»”

„Contestația trebuie să capete o dimensiune juridică, de tip contencios-administrativ”

„Nu văd alt vinovat în această situație decât adultul evaluator, care nu și-a asumat responsabil această acțiune”, mai adaugă Osiceanu. Ea propune ca lucrările scrise de unii elevi nemulțumiți de evaluare să fie făcute publice, alături de notele primite, pentru a se trage un semnal de alarmă asupra modului în care se corectează. 

„Aș expune, cu ajutorul unuia dintre candidați, conținutul unei lucrări de 9,3 minimum evaluată la o primă etapă de evaluare cu 6,25 și apoi cu 7,25.  Deci trebuie arătat lumii și trebuie un semn de alarmă tras, pentru că evaluatorul nu este Dumnezeu, nu se oprește totul la el. Deci, pentru asta acești tineri ar trebui să se adune, să facă public conținutul lucrărilor lor”, este revoltată profesoara de română care în trecut a fost și ea profesor evaluator la examene. 

Crede că lucrările ar trebui făcute publice alături de punctaj, primele note și apoi notele după reevaluare. 

Printre măsurile care ar trebui aplicate pentru a nu se mai repeta astfel de cazuri, profesoara de română mai propune și ca evaluatorii să fie pregătiți înainte. De asemenea, ar trebui să fie impuse și sancțiuni: „Să dea socoteală acel adult, să explice de ce, de ce încalcă litera baremului. Ar fi indicat să se introducă măsuri coercitive pentru cei care încalcă flagrant responsabilitatea față de lucrarea scrisă a candidatului. Cu cât un centru de evaluare înregistrează mai multe contestații cu atât sancțiunile să fie mai ferme”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro