Ar trebui să fie 10 mai Ziua Naţională a României?

10 mai 1866 – Carol de Hohenzollern a devenit domnitor al ţării

La 10 mai 1866, deci acum 146 de ani, prinţul prusac intră în Bucureşti aclamat de mulţimile care deja îi aşteptau sosirea şi este escortat până în Dealul Mitropoliei unde depune jurământul în calitate de domnitor al Principatelor Unite Române. Vor urma 48 de ani de domnie de mari şi transformări ale statului român, prefigurate de una dintre frazele tănârului domnitor – avea 26 de ani – rostite în discursul ce a urmat jurământului: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”.

10 mai 1877 – Proclamarea independenţei de stat

Războiul ruso-turc izbucnit în aprilie 1877 a constituit ocazia ideală pentru ca România, aflată încă sub suzeranitate otomană, să-şi câştige independenţa.
Dincolo de aroganţa iniţială a ruşilor, implicarea ţării noastre în conflict, implicare oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a dus la înclinarea hotărâtoare a soartei conflictului şi a stabilirii învingătorilor. Pe acest fond, la 9 mai 1877, după o interpelare a deputatului Nicolae Fleva privind situaţia ţării, ministrul de externe din acea perioadă, Mihail Kogălniceanu, rosteşte faimoasele cuvinte: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!”. A doua zi, la 10 mai, independenţa este proclamată din nou, dar de data aceasta de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I promulgă legea şi proclamă Independenţa de Stat a României. În perioada comunistă, pentru a masca legătura cu regalitatea, propaganda oficială a insistat pe data de 9 mai, cea a discursului lui Kogălniceanu, ca zi a proclamării independenţei, Adevărul istoric este, însă, că dincolo de cuvintele marelui om politic român, proclamarea oficială a independenţei de stat a avut loc tot într-un 10 mai, o zi de la care azi se împlinesc 135 de ani.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

10 mai 1881 – Încoronarea lui Carol I ca prim rege al regatului român

La 15 ani de la venirea în ţară ca domnitor, Carol I era încoronat ca rege, la 10 mai 1881, după ce în prealabil, la 14 martie 1881, Parlamentul a votat ca România să devină regat. Proclamarea independenţei, în 1877, recunoscută şi de marile puteri prin Congresul de Pace de la Berlin, din iunie 1878, a deschis calea unui nou pas pentru statul român: cel al transformării în regat cu un rege în fruntea lui. Pentru a combate vocile conservatorilor care îi acuzau că nu doreau proclamarea monarhiei din cauza simpatiei pentru forma de guvernământ republicană, guvernul liberal condus de I. C. Brătianu a prezentat în Parlament, care l-a votat în unanimitate, la 14 martie 1881, un proiect de lege prin care Carol I era proclamat Rege al României, iar ţara îşi lua titlul de regat. În aceeaşi zi, legea a fost promulgată de Carol I, iar ceremonia de încoronare a fost stabilită la 10 mai 1881. În acea zi, pe acelaşi deal al Mitropoliei unde jurase credinţă ţării ca domnitor, cu 15 ani în urmă, Carol I şi-a pus pe cap coroana de Rege al României, făcută din oţelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului de la 1877. În acelaşi timp, soţia lui, Elisabeta, a fost încoronată ca Regină. Astfel, la 10 mai 1881, se năşteau oficial Regatul României şi Familia lui Regală

Recomandări

„Trebuie să desființăm regimul Putin și dictatura sa”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (V)

Neagu Djuvara a propus primul schimbarea actualei Zile Naţionale

Cunoscutul istoric Neagu Djuvara a fost cel care, în luna decembrie a anului trecut, a propus revenirea la 10 mai ca Zi Naţională, în locul celei de 1 Decembrie. El a explicat pentru TVR Info că data de 10 mai nu trebuie legată exclusiv de monarhie, fiind vorba de o simplă întâmplare că „acel 10 mai când s-a proclamat în Parlamentul român independenţa, coincidea cu ziua monarhiei”.
El a mai adăugat şi că „alegerea datei de 1 Decembrie ca Zi Naţională nu a fost potrivită, a fost conjuncturală, făcuta de Parlamentul de după Revoluţia din decembrie 1989″. Pe de altă parte, reputatul istoric a mai invocat şi alte argumente: „Nu e adevărat că 1 Decembrie reprezintă unitatea, pe 1 Decembrie doar de Transilvania şi de Banat e vorba.(nr – ca unire cu România, la 1 decembrie 1918). Ziua Naţională pe care am cunoscut-o era 10 mai, care avea avantajul că era în anotimpul cel mai frumos din ţara noastră”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News