Arafat, despre sistemul de alertare a populaţiei: Nu este unul eficient! 6.045 de sirene au fost funcţionale, 635 nu au mers

”Nu putem spune că dispunem de un sistem de alertare eficient. La nivel local au fost greutăţi în pornirea sirenelor, mai mult din caza factorului uman. Centralizarea comenzii sirenelor este foarte importantă. Am încercat soluţii alternative, una fiind aplicaţia departamentului care funcţionează, dar răspândirea este limitată la acest moment”, a declarat Arafat.

Prim-adjunctul inspectorului general al IGSU, locotenent colonel Cristian Radu, a prezentat bilanțul exercițiului de simulare a situațiilor de dezastru. El a arătat că, din numărul total al echipamentelor de avertizare şi alarmare, pe timpul exerciţiilor desfăşurate, gradul de audibilitate a fost de 48%.

Totodată, el a subliniat necesitatea creşterii de echipamente de avertizare şi alarmare şi a atras atenţia că este nevoie de căi alternative pentru transmiterea mesajelor către populaţie.  Potrivit oficialului IGSU, pe timpul exerciţiului de alarmare, 6.045 de sirene au fost funcţionale, iar 635 nu au funcţionat.

Concluziile Exercițiului de alarmare PROCIV 2017: România are nevoie de un sistem integrat de avertizare şi alarmare a populaţiei

România are nevoie de un sistem integrat de avertizare şi alarmare a populaţiei care să permită în timp scurt acţionarea unui număr mare de sirene, fiind nevoie de creşterea numărului de echipamente, astfel încât gradul de acoperire a teritoriului reieşit din studiile de audibilitate să crească semnificativ, potrivit datelor IGSU, după exerciţiul PROCIV 2017.

Recomandări

Sfârșitul erei gazului rusesc ieftin în UE. Consecințe și alternative pentru state membre

O altă problemă constatată de IGSU este acţionarea sirenelor. Astfel, cele acţionate centralizat cu posibilitatea transmiterii prin voce a măsurilor de protecţie necesare reprezintă un avantaj, iar comunicaţia între echipamentele de avertizare şi de alarmare este de preferat să fie asigurată prin mai multe medii – radio, fir, GSM şi internet.

Potrivit datelor prezentate sâmbătă, timpul mediu de răspuns de la primirea informării despre iminenţa producerii/producerea situaţiei de protecţie civilă de către dispeceratul IGSU şi până la acţionarea sirenelor de alarmare de către autorităţile administraţiei publice locale a fost de 9 minute.

Timpul mediu de răspuns acţionare sirene centralizat a fost de 2 minute, iar în cazul acţionării sirenelor locale – 12 minute în condiţiile în care data şi ora desfăşurării exerciţiului au fost cunoscute de către structurile implicate.

Pe timpul exerciţiului, numărul de sirene de alarmare verificate de personalul ISU a fost de 2.643, dintre care operative 2.323 şi neoperative 320.

Au fost transmise 1.969 de mesaje de înştiinţare în rândul membrilor comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi confirmate 1.654, iar în rândul preşedinţilor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă au fost transmise 3.952 mesaje şi confirmate 2.892.  Din cele 6.045 de sirene funcţionale în timpul exerciţiului, 2.643 au fost verificate de personalul ISU, iar 3.402 au fost raportate de autorităţile locale.

Recomandări

Elogiu adus României de televiziunea americană CNN: „Nu au mai rămas multe locuri în Europa, dar România se apropie”

Cele mai puţine sirene electronice, la nivel naţional, se află în judeţele Covasna – 3, Tulcea – 5, Harghita – 6, Dâmboviţa – 8, Suceava, Botoşani şi Călăraşi – câte 9 şi Bistriţa Năsăud – 10. La polul opus se află judeţele Galaţi – 164, Vrancea – 122, Olt – 84, Bucureşti-Ilfov – 72.

Din cele 2.415 sirene acţionate centralizat pe timpul exerciţiului, 725 au fost de la nivelul municipiilor, 584 de la nivelul operatorilor economici, 564 de la nivelul ISU, 305 de la nivelul autorităţii judeţene sau punctului de comandă judeţean, 157 de la nivelul oraşelor şi 80 de la nivelul comunelor.

Pe parcursul PROCIV, din totalul celor 7.713 sirene existente au fost acţionate 6.680. Numărul celor neacţionate a fost de 1.033 ca urmare a lipsei personalului necesar.

Exerciţiul de alarmare PROCIV 2017, organizat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a avut loc vineri în 10 judeţe – Arad, Caraş-Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Timiş şi Vâlcea. Aceasta a fost ultima zi de testare şi verificare a unor echipamente din componenţa sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă.

În săptămâna 18 – 21 aprilie, s-a desfășurat un amplu exerciţiu, la nivel naţional, pentru testarea şi verificarea unor echipamente din componenţa sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă.

Recomandări

Atacatorul din New Orleans este Shamsud-Din Jabbar, cetățean american din Texas. Trump acuză imigranții, Biden se abține

La nivel naţional există peste 7.700 astfel de mijloace, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat din dispecerate.

Capitala dispune de spaţii pentru adăpostirea a un milion de persoane în cazul producerii unor situaţii de urgenţă, declara recent purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti-Ilfov, Daniel Vasile.

El arăta că există o vulnerabilitate, în sensul că sistemele de alarmare a populaţiei nu sunt automatizate, iar în bugetele primăriilor ar trebui prevăzute fonduri pentru remediere deficienţelor, dar şi pentru îmbunătăţirea sistemului actual.

„Cu siguranţă, există o vulnerabilitate, în sensul că, în momentul în care se constată necesitatea şi se impune declanşarea unei alarme (…), există o perioadă de timp, o tranziţie de la momentul în care noi înştiinţăm autoritatea locală, care are în administrare aceste sirene, până la momentul fizic în care cineva va apăsa pe buton şi acesta este lucrul asupra căruia insistăm. Ar trebui ca aceste sisteme să fie centralizate, iar acţionarea să se facă în mod automatizat, fie dintr-un punct de comandă de la nivelul autorităţii locale, fie de la dispeceratul ISU, pentru a scurta cât mai mult acest timp”, spunea Daniel Vasile.

Urmărește-ne pe Google News