Acum vreo 10 ani, Maria a luat de bună una dintre miile de reclame de pe internet despre cum poți să câștigi mii de euro lucrând de acasă. S-a trezit într-o afacere dubioasă în care trebuia să intre pe sute de site-uri și să dea click-uri pe anunțuri.

La sfârșitul primei zile de muncă, s-a declarat complet dezamăgită. Abia adunase câțiva dolari și nici măcar nu îi putea încasa direct, primea în schimb o monedă ciudată pe nume bitcoin.

Și-a amintit de episod șapte ani mai târziu, când cei patru bitcoini ai ei ar fi valorat 80.000 de euro. Dar nu își descărcase datele nicăieri, iar site-ul pentru care a lucrat de acasă era de mult dispărut de pe internet.

A încercat să-și calmeze frustrarea spunându-și că a pierdut 5 dolari, nu bani cât pentru o casă, dar dacă îi mai găsea, ar fi fost o zi plătită cât mulți ani de muncă.

Povestea Mariei o citiți pentru prima oară aici, însă este faimoasă povestea britanicului James Howells, care și-a căutat ani buni în groapa de gunoi din Newport, Țara Galilor, laptopul pe care îl aruncase fără să-i pese de bitcoinii strânși acolo și care ajunseseră să valoreze peste 100 de milioane de dolari.

Mai are rost să investesc?

Mulți au câștigat averi pentru că au cumpărat când era foarte ieftin și cel puțin la fel de mulți au pierdut averi pentru că s-au entuziasmat când nu mai era cazul. Poate că ai fost încurajat la rândul tău să cumperi, fie de prieteni, fie de intermediari profesioniști, „ca să nu-ți pară rău mai târziu”.

Ca și la bursă și în orice altă investiție speculativă, se aplică și aici o singură regulă de bază: nu te lăsa luat de val. 

Când toată lumea cumpără, este mult mai sigur să stai deoparte. Rețeta celor care au câștigat până acum a fost totuși alta: au făcut o investiție atunci când era totuși ieftin, când mult mai puțină lume auzise de „moneda” respectivă și când riscul mare era compensat cumva de investiția mică.

Chiar dacă nu se poate spune neapărat că ar fi un joc piramidal, principiul de investiție e același: cine participă devreme are șanse de câștig mai mari, iar cine intră târziu are șanse tot mai mici.

Dacă totuși iei decizia să riști, nu pune niciodată la bătaie mai mult de câteva sute de lei, alege un portofoliu de două-trei monede mai mult sau mai puțin cunoscute și fii pregătit să aștepți chiar și mai mulți ani până când să evaluezi rezultatele.

În cazul foarte fericit și foarte rar, suma se va înmulți de sute sau mii de ori și vei putea să faci ceva important cu banii. În cazul nefericit, dar destul de frecvent, nu se va alege nimic din investiție. Trateaz-o, deci, ca pe un bilet de loterie.

Ce este și ce nu este o monedă criptografică

Strict tehnic, pe înțelesul tuturor, un bitcoin apare atunci când o anumită problemă matematică (sau mai precis criptografică) este rezolvată de un computer. 

La început, problemele erau destul de ușoare, dar cu fiecare monedă astfel „minată” dificultatea crește, astfel că acum activitatea este rezervată unor companii care dețin servere foarte specializate și, mai important, au acces la electricitate ieftină sau chiar aproape gratis din care consumă cantități uriașe.

Tehnicieni lucrând la o fermă de criptomonede din Magog, Quebec, Canada. 8 mai 2019 | Foto: Hepta

Odată produsă o monedă, ea este vândută celor care doresc să o cumpere. Diferența față de orice alt titlu de proprietate este că nu există o autoritate centrală care să țină evidența oricărui proprietar.

Fiecare deținere și fiecare tranzacție, validată de întreaga rețea, adică într-un mod despre care se poate spune că este „democratic”. Însă deținătorul din orice moment este în principiu anonim, iar moneda nu poate fi falsificată.

Totuși, în afară de certitudinea de a deține un șir lung de cifre și litere unic și confirmabil public, nu există vreo valoare în sine a unei monede criptografice.

Valoarea este dată exclusiv de suma de bani pe care alții ar fi dispuși să o plătească. De aici vin variațiile de preț, care ajung uneori la cifre impresionante, dar care pot foarte bine să se ducă și spre zero.

Chiar și dacă unii mai pretind că vând „în bitcoin”, în realitate este cel mult o metodă de plată și nu monedă. Prețul oscilează prea mult pentru ca și cineva să îl exprime vreodată în altceva decât bani tradiționali.

Ce înseamnă blockchain, sistemul pe care STS îl va implementa la alegeri

Principiul tehnologic descris mai devreme, care stă la baza tuturor monedelor criptografice, se numește „blockchain”. Este o metodă de validare publică a unor informații prin criptare.

Toată lumea poate să stocheze informația în același timp, însă doar cine are cheia poate să demonstreze că o anumită părticică îi aparține. Aplicațiile blockchain depășesc zona financiară, se pot face multe alte lucruri cu ele, ba chiar specialiștii sunt de părere că monedele sunt cea mai slabă dintre aplicații. 

Abia recent, Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat că va implementa un sistem de raportare a numărătorii voturilor de la alegeri bazat pe blockchain, astfel încât datele să fie disponibile pentru toată lumea fără a fi alterate.

Anunțul este ambițios în cel mai bun caz, cât timp autoritățile de la noi încă au mari probleme în a raporta date culese din simple fișiere excel. Însă în viitor este foarte probabil să vedem sisteme publice de evidență a datelor bazate pe blockchain, făcute în România sau în altă parte.

***
Acesta este un articol din seria Școala de bani, proiect editorial inițiat și susținut de BCR, cu un conținut jurnalistic independent, dedicat economiei moderne, educației financiare și temelor legate de importanța unei conversații echilibrate între actorii economici.

Urmărește-ne pe Google News