Norvegia a surprins cu anunțul că vânzările de mașini electrice le-au depășit anul trecut pe cele de mașini cu propulsie clasică: din 141.000 de exemplare vândute, 77.000, adică aproape 55%, au fost electrice.
Foarte curând, numărul autoturismelor personale electrice va ajunge la 10% din totalul celor care circulă pe străzile norvegiene. Până în 2025, mașinile pe benzină sau motorină vor fi scoase cu totul de la vânzare.
E drept că norvegienii au aproape cele mai mari venituri din lume, așa că își permit să dea un ban în plus din grijă față de mediu.
Totuși, există și facilități financiare de la stat, cea mai importantă fiind scutirea de 25% TVA, la care se adaugă taxe mai mici pentru parcare sau facilități ca accesul pe benzile destinate transportului public.
Însă există și un calcul financiar care justifică această tendință, asupra căruia vom reveni mai jos.
Subvenție generoasă în România
În România, anul trecut au fost vândute puțin peste 2.800 de mașini electrice, adică doar 2% din total. La noi, statul oferă o subvenție de 45.000 de lei pe an (puțin peste 9.000 de euro) pentru vehiculele pur electrice – în limita unui buget care acoperă 4.000 de exemplare – prin programul „Rabla Plus”.
Spre deosebire de programul „Rabla Clasic”, nu este nevoie să fie casată o mașină veche, însă cine poate să o facă poate adăuga și tichetul de 6.500 de lei, pentru o subvenție totală de 51.500 de lei, adică peste 10.500 de euro.
De asemenea, se discută ca de anul acesta să fie admise pentru casare și „rablele” deținute de persoane juridice. Detaliile exacte, desigur – în caz că guvernul nu se răzgândește cu totul, ar urma să fie anunțate în primăvară.
Schema de sprijin românească este surprinzător de generoasă, mai ales în cazul mașinilor ieftine unde subvenția poate ajunge la 50% din preț.
Prețurile de listă, fără subvenție, încep de la 20.000 de euro. Atenție însă că pentru modelele de până la 30.000 de euro disponibilitatea este limitată, iar listele de așteptare sunt foarte lungi. De anul acesta ar urma să intre pe piață și Dacia Spring, model fabricat în China, care promite să vină cu cel mai mic preț.
Diferențele dintre o mașină clasică și una electrică sunt nenumărate, multe dintre ele subiective, și nu le vom aborda aici decât în măsura în care pot afecta calculele de oportunitate.
Însă din punct de vedere financiar, cât timp există subvenția de la stat, cumpărarea unei mașini electrice se poate dovedi o investiție ușor amortizabilă, în anumite condiții.
Când se amortizează
În bani, consumul se traduce într-o reducere de aproximativ 80% a costului pe suta de kilometri. Orientativ, asta poate să însemne 5.000 de euro economisiți la fiecare 100.000 de kilometri.
Practic, o mașină de 20.000 de euro (adică puțin peste 10.000 cu subvenție) se amortizează complet doar din carburantul economisit după 200.000 de kilometri, iar una de 30.000 de euro (adică puțin peste 20.000 cu subvenție) se răscumpără singură după 400.000 de kilometri.
La modelele din această zonă de preț, ca urmare a subvenției, diferența față de o mașină clasică practic nu există, astfel că beneficiul apare din primul moment. Pentru modelele mai scumpe, în funcție de diferența de preț față de modelul clasic, fiecare 5.000 de euro pot fi recuperați după 100.000 de kilometri parcurși.
Comparațiile sunt destul de simple în raport cu o altă mașină nouă, a cărei valoare scade abrupt în primii cinci ani de utilizare. La limită însă, o mașină electrică nouă pe care plătești 10.000 de euro se poate dovedi mai rentabilă financiar decât una second-hand pe benzină sau motorină de 5.000 de euro, însă calculele devin mult mai complicate și necesită mai multă atenție.
Teoretic, programul „Rabla Plus” permite și cumpărarea de mașini electrice second-hand, însă în practică ele sunt destul de greu de găsit.
Când e pentru tine
Șoferul „ideal” de mașină electrică este cel care conduce între 50 și 100 de kilometri pe zi. Mai puțin, și amortizarea se îndepărtează poate până peste durata de viață a vehiculului. Conduce mai mult, apar probleme cu autonomia în condiții de iarnă sau după câțiva ani de uzură a bateriei.
Prin urmare, dacă umbli toată ziua prin oraș sau dacă doar faci naveta dintr-o localitate nu foarte îndepărtată, mașina electrică ți se potrivește.
Când nu e pentru tine
Dacă „străbați țara în lung și în lat”, încărcarea bateriilor poate să devină o adevărată corvoadă, dar totuși, dacă îți programezi atent popasurile, nu este complet irealizabilă.
De asemenea, dacă-i prea frig sau prea cald și trebuie să pornești climatizarea, autonomia scade dramatic. Nu în ultimul rând, la bloc este – deocamdată – aproape imposibil de încărcat.
Dar hibridele?
Prin programul „Rabla Plus” sunt subvenționate și automobilele hibride, respectiv plug-in hybrid (cele care au și o baterie mijlocie, pentru distanțe scurte), cu 20.000 de lei, adică puțin peste 4.000 de euro.
Astfel de modele sunt însă ceva mai scumpe, astfel că nu există vreun calcul universal de amortizare, iar impactul subvenției este mai mic – totuși, de la caz la caz, unele dintre ele se pot dovedi investiții inspirate.
***
„Școala de bani” este o secțiune publicistică având ca temă educația financiară, finanțată de BCR, dar cu un conținut editorial independent. Aici veți putea citi informații proaspete, analize și sfaturi despre cum să vă gestionați bugetul, soluții de economisire și despre cum să luați cele mai bune decizii în ceea ce privesc veniturile și cheltuielile personale. Interacțiunea oamenilor cu banii e un lucru care se schimbă în permanență, iar informațiile despre cele mai bune practici mondiale, despre riscuri și tendințe ne pot influența viața în bine. BCR nu are niciun control asupra acestor articole, nu le vede înainte de publicare, ele sunt scrise independent de redacția Libertatea.