UPDATE/ Arestarea preventivă, doar pe bază de probe sau indicii temeinice. Denunţurile, valabile doar 6 luni

Deputaţii şi senatorii din comisia specială care modifică legile din domeniul justiţiei au decis ca arestarea preventivă să fie posibilă mai greu. Astfel, au înlocuit termenul de „suspiciune rezonabilă” cu cel de „probe sau indicii temeinice”.

Amendamentul adoptat:

„Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii.

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a i se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte”

b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, sa ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine ca o altă persoană să aibă un astfel de comportament

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu acesta

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în acţiune a mişcării penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni”.

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

De data aceasta, propunerea a venit de la Ministerul Justiţiei. “Constatând că în Codul de Procedură penală se utilizează atât termenul ‘bănuială, cât şi sintagma ‘suspiciune rezonabilă, pentru a asigura un caracter accesibil şi previzibil al legii procesual penale, se propune înlocuirea acestora cu sintagma ‘probe sau indicii temeinice ”, a transmis Guvernul, în decembrie.

Modificarea este una propusă de mai mult timp în Parlament. A fost, însă, extrem de contestată de specialiştii din domeniu tocmai pentru că îngreunează posibilitatarea arestării preventive, fiind necesare probe, nu doar suspiciuni, în condiţiile în care probele sunt necesare doar în timpul procesului, pentru condamnare, nu şi pentru urmărirea penală.

Denunţurile, valabile doar 6 luni

Parlamentarii au mai modificat şi prevederile referitoare la suspecţii care fac denunţuri.

Articolul 290, alineat nou:

„Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”

Şi această propunere a fost controversată şi a stârnit critici în ultima perioadă. Politicienii anchetaţi s-au plâns, în repetate rânduri, că sunt cercetaţi doar pe baza denunţurilor şi pentru fapte foarte vechi, fără a fi aduse probe în acest sens.

Urmărește-ne pe Google News