ComenteazăDecizia Curţii Supreme de la Caracas vine în urma unei cereri depuse pe 18 septembrie de procurorul general Tarek William Saab cu privire la emiterea unui mandat de arestare împotriva lui Milei, dar şi împotriva altor doi oficiali argentinieni, și anume ministrul securității Patricia Bullrich și secretarul general al președinției Karina Milei, în cadrul „Afacerii avionului” venezuelean sechestrat în iunie 2022 la Buenos Aires şi predat SUA.
Măsura este totuşi simbolică, deoarece este puţin probabil ca preşedintele ultraliberal argentinian, ministrul său şi secretarul general al preşedinţiei să meargă în Venezuela, notează AFP, potrivit Agerpres.
Toţi trei sunt acuzaţi în special de furt calificat, spălare de bani, privare ilegală de libertate, interferenţă ilegală cu securitatea operaţională a aviaţiei civile şi utilizarea de aeronave, precizează AFP.
Tensiunile dintre Caracas și Buenos Aires datează din 8 iunie 2022, când justiţia argentiniană a imobilizat la sol un avion cargo venezuelean. Cei 19 membri ai echipajului au fost reţinuţi, apoi eliberaţi. Printre aceştia se aflau cinci iranieni, dintre care unul era, potrivit administrației de la Washington, un fost comandant al Gardienilor Revoluţiei, organizaţie clasificată drept teroristă de SUA.
SUA au cerut apoi confiscarea aeronavei, argumentând că aceasta a fost vândută în octombrie 2021 către Emtrasur, o filială a companiei aeriene publice venezuelene Conviasa, de compania iraniană Mahan Air, încălcând sancţiunile. Argentina a predat avionul în februarie, sub președinția lui Milei.
Diametral opuşi ideologic, Maduro și Milei se critică și chiar se insultă reciproc în mod frecvent.
Justiţia argentiniană a dispus luni seară arestarea lui Nicolas Maduro pentru ca acesta să fie audiat în cadrul unei anchete privind crime împotriva umanităţii în baza principiului jurisdicţiei universale. Tribunalul Federal din Buenos Aires a înaintat cererea de arestare către Interpol pentru a putea fi emise alerte roşii.
Pe lângă Maduro, decizia dispune arestarea altor 30 de funcţionari, membri ai forţelor de securitate şi ai serviciilor de informaţii venezuelene, precum şi a ministrului de interne Diosdado Cabello.
Potrivit Camerei Federale, în urma audierii martorilor, „s-a dovedit că în Venezuela există un plan sistematic de represiune, dispariţii forțate de oameni, tortură, omucideri şi persecuţii împotriva unei părţi a populaţiei civile, dezvoltat – cel puţin – din 2014 până în prezent”.
Pe 29 iulie, regimul de la Caracas a rupt relaţiile diplomatice cu şapte ţări din America Latină, printre care Argentina, deoarece nu vor să-l recunoască pe Maduro drept președinte. Nicolas Maduro s-a autoproclamat președinte în urma alegerilor din 28 iulie, dar opoziția afirmă că adevăratul câștigător este candidatul său. Alegerile au fost urmate de proteste reprimate brutal de regim. Candidatul opoziției, fostul diplomat Edmundo Gonzalez Urrutia, a cerut azil politic în Spania.
Opoziția a prezentat dovezi privind victoria lui Urrutia, dar Consiliul Național Electoral, loial regimului, l-a declarat învingător pe Maduro. Președintele autoproclamat este acuzat de falsificarea scrutinului, la fel ca în alegerile precedente. SUA și alte țări au decis să nu-l recunoască pe Maduro drept președinte.