UPDATE ORA 20.00. La două ore după publicarea materialului, prefectul de Argeș a venit cu precizări. Emanuel Soare susține că, în privința sălilor de jocuri și a cazinourilor, nu a făcut decât să ”aplice decizia CNSU” și că, pe viitor, se poate lua inclusiv decizia închiderii totale, nu doar peste noapte, a sălilor de joc, dacă acestea nu respectă noile reguli.
Sălile de fitness, mai spune prefectul, ar fi fost închise pentru că patronii încălcau frecvent regulile.
În urma verificărilor polițiștilor și jandarmilor, s-a constatat că regulile clare legate de vestiare, dușuri și distanțare socială nu erau respectate de toți. Problema e că atunci când ai o transmitere comunitară nu poți disloca forțe de ordine care să verifice în fiecare zi o anumită sală de sport.
Prefectul de Argeș:
Soare a mai declarat că decizia de închidere a sălilor de sport este una temporară, care va fi analizată după două săptămâni.
Peste 1.300 de cazuri noi de COVID-19 a înregistrat în ultimele două săptămâni județul Argeș. Explozia de cazuri a dus între timp la carantinarea a două localități, dar și la impunerea de noi restricții.
Începând de marți, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Argeș a impus închiderea tuturor sălilor de sport, dar a lăsat deschise cazinourile și casele de pariuri. Jocurile de noroc se vor închide doar noaptea, între orele 23.00 și 6.00.
Argeșenii nu pricep decizia autorităților locale și nici dacă sălile de sport sunt cumva mai periculoase decât cazinourile sau casele de pariuri, când vine vorba de COVID-19.
Consiliul Județean explică de ce închide sălile noaptea, nu și de ce le lasă deschise ziua
În hotărârea luată de CJSU Argeș, autoritățile locale motivează doar decizia legată de restricționarea activității cazinourilor și caselor de pariuri în timpul nopții.
În acest sens, este citată decizia luată sâmbătă de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), care a dus inclusiv la restricționarea activității teraselor și barurilor din Centrul Vechi al Capitalei. Hotărârea CNSU impune restricții pentru șapte județe, precum și pentru municipiul București.
Decizia de închidere completă a sălilor de sport nu-și găsește corespondent în alte județe și nici măcar în București, metropolă care conduce la numărul noi de cazuri de coronavirus în România.
Prefectul Soare nu a comentat
”Se suspendă activitatea sălilor de culturism, fitness, gimnastică aerobică și alte asemenea activități pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 4.08.2020, ora 8.00” scrie în hotărârea CJSU, fără a se oferi nicio explicație patronilor acestor spații ori celor care practică sportul în județul Argeș.
Libertatea a încercat să-l contacteze pe prefectul de Argeș, Emanuel Soare, dar acesta nu a răspuns până la ora publicării materialului.
Nu există niciun studiu ori decizie a autorităților naționale care să demonstreze că sălile de sport sunt mai periculoase pentru transmiterea infecției decât cazinourile ori casele de pariuri. În starea de urgență, românii nu au putut nici să parieze și nici să facă sport. Ambele activități au fost reluate începând cu 15 iunie.
Ce măsuri se iau în sălile de sport din toată țara
Sălile de sport erau reglementate în privința măsurilor de siguranță sanitară. Pentru că purtarea măștii este imposibilă în timpul exercițiilor fizice intense, un ordin comun luat de Ministerul Sănătății și Ministerul Tineretului și Sportului definește măsurile de protecție în cazul sălilor de sport și fitness din România.
Astfel, în ultima lună și jumătate, aceste spații au permis accesul clienților doar în urma unui triaj, care include măsurarea temperaturii.
De asemenea, patronii au fost obligați să țină evidența persoanelor în fiecare interval orar.
Distanțarea socială este obligatorie prin lege, autoritățile având dreptul să dea amenzi celor care nu respectă spațiul de 7 metri pătrați pentru exercițiile la aparate și 10 metri pătrați în cazul mișcărilor de aerobic.
Pentru că de distanțarea socială s-a ocupat un ordin ministerial, rămâne problema evidentă a transpirației, pe care nimeni nu o poate evita atunci când face sport. Însă transpirația, ca element de transmitere pe suprafețe de contact, de pe echipamente, nu e mai periculoasă decât atingerea de pe aparatele din cazinouri ori casele de pariuri.
”Având în vedere că vorbim de o boală respiratorie, transpirația nu este în general o rută de transmitere, dar pielea contaminată și mâinile sunt. Ar trebui să ne gândim mai degrabă la cum ne ducem mâna la gură, după care atingem un echipament, decât la transpirație”, spune dr. Tara Smith, care predă epidemiologie la Universitatea Kent din Marea Britanie, într-un articol publicat de către VOX.
În cazul legii care impune măsuri de protecție în cazinouri și case de pariuri, nu se impune decât dezinfectarea din 4 în 4 ore a spațiului.
Diferențele constau în faptul că masca poate să fie purtată tot timpul și în banii pe care industria jocurilor de noroc îi aduc anual la bugetul României.
559 de milioane de euro este contribuția anuală la bugetul de stat, sub formă de taxe, impozite și contribuții sociale, venită din pariurile tradiționale.